Chiar în ziua în care Parlamentul dezbate învestirea Guvernului Veștea, Tribunalul București a primit trei cereri de dizolvare a partidelor PNL, USR și UDMR, depuse de un cetățean din Brașov, relatează Mediafax. Experții juridici atrag atenția că procedurile sunt sortite eșecului din start, din motive legate de calitatea procesuală și instanța competentă.
Cine a depus cererile și când
Cele trei solicitări au fost depuse pe 16 iunie 2026, cu obiectul „partide politice dizolvare partide politice”. Autorul lor este Nicodim Eugen Lupea, un cetățean din Brașov.
Tribunalul București a înregistrat solicitările, dar nu a stabilit încă termene de judecată. Momentul depunerii, cu câteva zile înainte de votul de învestitură al Guvernului Veștea, a stârnit atenție în contextul politic tensionat.
De ce cererile nu pot prospera legal
Legea nr. 14/2003 privind partidele politice stabilește cu claritate cine poate iniția dizolvarea unui partid și pe ce cale. Potrivit legii, acțiunea pentru dizolvarea unui partid politic poate fi introdusă la Curtea de Apel București de către Ministerul Public, prin intermediul unui procuror.
Un cetățean poate depune o sesizare sau furniza informații, dar nu are calitate procesuală activă pentru a declanșa direct o asemenea procedură.
🗞️ Citește și Acestea
Cererea lui Lupea se lovește, astfel, de două obstacole procedurale: lipsa calității procesuale active (el nu este Ministerul Public) și instanța necompetentă (a depus la Tribunalul București, nu la Curtea de Apel București, care este singura instanță prevăzută de lege în astfel de cazuri).
Judecătorul poate respinge cererile înainte de a ajunge la fond, fără a analiza motivele de dizolvare.
Ce spune legea despre motivele de dizolvare
Legea 14/2003 prevede că dizolvarea unui partid poate fi dispusă atunci când acesta urmărește scopuri contrare ordinii constituționale, desfășoară activități care aduc atingere suveranității sau integrității statului, ori când activitatea sa reală diferă fundamental de cea declarată în statut.
Un alt temei ar fi inactivitatea: un partid care nu a participat la alegeri timp de cel puțin zece ani poate fi dizolvat de drept.
În România nu a existat până acum niciun precedent de partid dizolvat la cererea unui cetățean.
De ce momentul contează politic
Cererile au fost depuse în contextul crizei politice generate de învestirea Guvernului Veștea. PNL, USR și UDMR sunt cele trei formațiuni care au declarat explicit că nu vor vota învestirea noului Cabinet propus de premierul desemnat Adrian Veștea.
Deși nu există nicio legătură juridică între situația politică actuală și cererile de dizolvare, momentul alegerii acestor trei partide ca țintă nu este unul aleatoriu în peisajul tensionat al zilei.
Tribunalul București urmează să decidă dacă stabilește termene de judecată sau respinge din start cererile pe motiv de necompetență și lipsă a calității procesuale.
–
