Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis că fiecare stat membru are libertatea legală de a interzice alertele de radar și de poliție din aplicațiile de navigație, precum Waze sau Google Maps. Decizia nu obligă automat guvernele să aplice o astfel de interdicție, ci doar le oferă cadrul legal necesar, potrivit Capital.ro.
Măsura ar putea afecta șoferii din România și din întreaga Uniune Europeană, care folosesc astfel de aplicații pentru a evita amenzile de viteză sau controalele rutiere.
Ce prevede, concret, decizia CJUE
Instanța europeană nu impune o interdicție generală și obligatorie, ci le oferă guvernelor pârghia legală pentru a elimina, dacă doresc, rapoartele privind radarele fixe, patrulele de poliție și controalele operative din aplicațiile de navigație.
Fostul șef al Poliției Rutiere din Bulgaria, Alexey Kesyakov, a explicat cum trebuie interpretată hotărârea instanței de la Luxemburg.
🗞️ Citește și Acestea
„Decizia nu prevede că legislația națională trebuie neapărat să introducă o astfel de măsură”, a declarat Kesyakov, potrivit unei relatări Newsweek România.
Decizia finală rămâne, așadar, la latitudinea fiecărui guvern național, urmând ca eventualele modificări legislative să fie precedate de dezbateri publice.
Cum s-ar aplica măsura, dacă o țară alege interdicția
Dacă un stat membru decide să interzică raportarea radarelor, autoritățile nu ar fi nevoite să blocheze integral aplicațiile de navigație. Companiile de tehnologie ar putea dezactiva doar funcțiile de alertă, exclusiv pentru utilizatorii aflați pe teritoriul statului respectiv.
Un precedent relevant există deja în Germania, unde legislația interzice folosirea funcției de avertizare la camerele radar din aplicații, deși deținerea aplicației în sine nu constituie contravenție.
Experții, împărțiți asupra impactului real
Opiniile specialiștilor rămân împărțite în privința efectelor pe care le-ar avea o astfel de interdicție asupra siguranței rutiere. Unii susțin că eliminarea alertelor ar determina șoferii să respecte limitele de viteză peste tot, nu doar în zonele știute cu radare, ceea ce ar reduce numărul accidentelor.
Alți experți consideră, în schimb, că avertizările din aplicații funcționează ca un instrument de responsabilizare, similar semnalului tradițional cu farurile între șoferi.
„Și înainte de aplicațiile de navigație, șoferii se semnalizau reciproc prin clipirea farurilor atunci când vedeau o patrulă de poliție sau o cameră. Aplicația este doar un instrument”, a explicat expertul în securitate cibernetică Kiril Grigorov, citat de aceleași surse bulgare.
Ce ar însemna pentru șoferii din România
România nu a anunțat, deocamdată, nicio intenție de a interzice funcțiile de alertă din Waze sau din alte aplicații similare. Legislația actuală face distincție clară între dispozitivele care captează activ semnale radar, interzise, și aplicațiile bazate pe raportarea voluntară a utilizatorilor, care rămân legale.
Decizia CJUE oferă însă un precedent juridic pe care orice guvern european, inclusiv cel de la București, îl poate invoca dacă va dori vreodată să limiteze aceste funcții, în numele siguranței rutiere.
Cum funcționează, în prezent, alertele din Waze
Waze se bazează pe un sistem de raportare colaborativă: șoferii care observă un radar, un echipaj de poliție sau un accident marchează evenimentul direct din aplicație, iar informația devine vizibilă instantaneu pentru ceilalți utilizatori aflați în zonă.
Acest model diferă esențial de detectoarele active de radar, interzise prin lege în majoritatea statelor europene, inclusiv în România, pentru că acestea captează efectiv semnalul emis de echipamentele poliției. Waze nu interceptează niciun semnal, ci se bazează exclusiv pe informații introduse manual de comunitatea de utilizatori sau preluate din surse publice.
Precedentul deja existent în Germania
Discuția privind legalitatea alertelor de radar nu este nouă la nivel european. Germania a interzis de mai mulți ani folosirea funcției de avertizare la camere radar din aplicațiile de navigație, deși simpla deținere a aplicației nu constituie contravenție.
Diferența, în acest caz, este că aplicația poate fi folosită în continuare pentru navigație obișnuită, cu funcția de alertă dezactivată automat pentru utilizatorii aflați pe teritoriul german. Decizia CJUE oferă acum un cadru legal similar pentru toate celelalte state membre care ar dori să adopte o măsură comparabilă.
Rămâne de văzut dacă vreun stat membru va fi primul care va transforma cadrul legal oferit de instanța europeană într-o interdicție efectivă.
