Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul interimar al Transporturilor, Radu Miruță, a declarat că instituția pe care o conduce a identificat un proiect care ar putea rezolva definitiv problema debitului scăzut al Dunării la Cernavodă, potrivit Mediafax. Declarațiile au fost făcute în cadrul unei conferințe de presă susținute la Brațul Bala.
Scufundarea barjelor, o „soluție punctuală”
Miruță a explicat că operațiunea de scufundare a barjelor în Dunăre, menită să crească debitul de apă direcționat către centrala nucleară, reprezintă doar o măsură temporară, menită să mențină funcțional al doilea reactor de la Cernavodă pentru încă câteva zile.
„Am văzut după dinamitarea stâncii că au fost niște efecte la Cernavodă, a crescut cota. Înțeleg că se așteaptă mici efecte și după aplicarea acestei secvențe de decizie”, a declarat ministrul, referindu-se atât la detonarea controlată a stâncii Pîrjoaia, cât și la scufundarea barjelor încărcate cu piatră.
Potrivit acestuia, scufundarea primelor două barje s-a încheiat vineri, iar operațiunea a fost coordonată de Administrația Fluvială a Dunării de Jos, la propunerea specialiștilor de la Apele Române, sub coordonarea Ministerului Energiei. „Ce încercăm acum să facem este o soluție punctuală pentru a menține încă câteva zile funcțional cel de-al doilea reactor de la Cernavodă. Guvernul încearcă astfel de soluții, dar să aducă ploaie nu poate”, a spus Miruță, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Proiectul „blocat de ani de zile”, redeschis acum
Ministrul a anunțat totodată că Ministerul Transporturilor lucrează la o soluție mai durabilă, un proiect vechi pe care încearcă să îl deblocheze în această perioadă. „Am găsit la Ministerul Transporturilor un proiect care rezolvă serios această problemă, blocată de ani de zile, și încercăm să-l deblocăm în aceste zile”, a declarat Miruță.
Proiectul vizează trei componente principale: ridicarea cotei de fund a albiei pe brațul Bala, spre Borcea, o dragare mai amplă pe Dunărea Veche pentru a reduce rezistența hidraulică, precum și construirea unui bypass între cele două brațe, mai în aval, pentru a echilibra debitele și a sprijini navigația.
Ministrul a recunoscut că întârzierea acestui proiect a contribuit la vulnerabilitatea actuală a centralei în fața secetei, un aspect asupra căruia a insistat și în declarații anterioare, în care a menționat că lucrarea era pregătită de câțiva ani, dar nu a fost pusă în practică.
De ce ploile nu ar rezolva rapid problema
Întrebat dacă o creștere a debitului în amonte, generată de ploi, ar putea asigura necesarul de apă pentru răcirea reactorului, Miruță a explicat că efectele ar întârzia prea mult pentru a rezolva criza imediată. „Nu chiar, ploile nu sunt un bazin care ajută semnificativ ce se întâmplă aici. Dacă ar fi plouat prin Austria, durează vreo 20-25 de zile până când ar ajunge efectele aici”, a spus el.
Ministrul a subliniat și presiunea temporală extremă în care se lucrează: „Conform tuturor proiecțiilor care au fost făcute săptămâna aceasta, dacă nu se dinamita stânca, s-ar fi oprit centrala de la Cernavodă”.
Context: Unitatea 1, deja oprită
Declarațiile vin în contextul crizei energetice generate de seceta severă de pe Dunăre, care a dus la oprirea Unității 1 a centralei de la Cernavodă la finalul lunii iulie. Premierul interimar Ilie Bolojan a avertizat recent că debitul actual al fluviului asigură doar câteva zile suplimentare de funcționare în siguranță pentru cel de-al doilea reactor.
Pe lângă detonarea controlată a stâncii Pîrjoaia și scufundarea barjelor, autoritățile continuă lucrările de dragaj pe Dunărea Veche, în încercarea de a câștiga timp până când proiectul permanent de amenajare hidrotehnică ar putea fi finalizat. Rămâne de văzut cât de repede poate fi deblocat acest proiect și dacă va reuși să elimine, pe termen lung, vulnerabilitatea centralei în fața episoadelor viitoare de secetă.
