Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Rezervele de gaze ale Uniunii Europene au ajuns la doar 58% din capacitatea de stocare, cu 16 puncte procentuale sub media ultimilor cinci ani, potrivit unei analize POLITICO citate de Gândul. Situația ridică riscul unor costuri mai mari la energie și al unor posibile penurii dacă statele membre nu își refac rapid stocurile înainte de iarnă.
Cel mai mare consumator de gaze al blocului comunitar, Germania, nu pare însă prea îngrijorat de această evoluție. Berlinul refuză deocamdată să intervină pe piață, deși rezervele sale naționale au ajuns la un minim istoric.
Rezervele Germaniei, cel mai scăzut nivel din 2011
Germania și-a refăcut rezervele de gaze mult mai lent decât alte state membre, din cauza abordării sale bazate pe piața liberă. În luna august, stocurile germane erau la doar 47% din capacitatea națională, cel mai redus nivel de umplere de când există evidențe, conform datelor citate de Bursa.ro.
Situația este cu atât mai îngrijorătoare cu cât Germania deține peste 20% din capacitatea totală de stocare a UE, iar un deficit acolo s-ar putea resimți rapid și în țările vecine, ducând la creșterea prețurilor în întregul bloc comunitar.
🗞️ Citește și Acestea
De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, statele UE sunt obligate să atingă, până la venirea iernii, un grad de umplere a depozitelor de 90% din capacitatea națională. Ținta a fost redusă la 80% după izbucnirea războiului din Iran, tocmai pentru a evita achizițiile în panică. Un raport al firmei de analiză Rapidan estimează totuși că rezervele europene vor ajunge la doar 65% din capacitate până în noiembrie, fără „prețuri semnificativ mai mari”.
Berlinul refuză să intervină pe piața gazelor
Ministerul german al Energiei a recunoscut nivelul istoric de scăzut al rezervelor, dar a refuzat să le ordone companiilor de stat SEFE și Uniper să cumpere gaze la prețurile actuale.
„Este responsabilitatea companiilor și traderilor să umple depozitele pentru iarnă. Umplerea depozitelor coordonată de guvern ar restrânge și mai mult piața gazelor și ar duce la creșterea și mai mare a prețurilor”, a declarat un purtător de cuvânt al ministerului, citat de NewMoney.ro.
Sebastian Heinermann, directorul general al INES, principala asociație germană din domeniul depozitării gazelor, a avertizat asupra riscurilor acestei strategii. „Nivelurile de stocare nu sunt doar excepțional de scăzute pentru această perioadă a anului, ci sunt la un nivel minim istoric”, a spus el, adăugând că Germania continuă să se bazeze pe o abordare de piață chiar și atunci când stimulentele economice pentru refacerea stocurilor practic au dispărut.
Ce riscă Austria, Elveția, Italia și Danemarca.
Chiar și o umplere a rezervelor germane la 76% din capacitate, nivel pe care compania SEFE spune că îl poate atinge, nu ar garanta, potrivit lui Heinermann, satisfacerea necesarului dacă iarna va fi excepțional de rece. Problemele s-ar putea extinde și la țările vecine cărora Germania este obligată, prin tratate, să le ofere gaze în situații de urgență: Austria, Elveția, Italia și Danemarca.
Berlinul a anunțat deja planuri pentru o nouă rezervă strategică de gaze, dar aceasta va acoperi doar 10% din capacitatea națională și va deveni operațională abia din vara viitoare. Între timp, alte state cu poziții similare de piață liberă au ales deja să intervină. Țările de Jos au alocat, la începutul verii, 1,2 miliarde de euro companiei de stat EBN pentru a-și reface mai rapid stocurile.
De ce contează prețurile la Strâmtoarea Hormuz
Nivelul redus al rezervelor a contribuit deja la presiunile asupra prețurilor gazelor, alimentate de tensiunile reînnoite din jurul Strâmtorii Hormuz. Prețul de referință european al gazelor este acum constant mai ridicat decât în primele patru luni de la debutul războiului din Iran.
Riscul este amplificat, potrivit analiștilor, de decizia UE de a înlocui contractele pe termen lung cu Rusia cu achiziții pe termen scurt de gaz lichefiat, tranzacționat global și ușor de redirecționat către cel mai mare ofertant, mai ales din Asia.
Dacă abordarea bazată pe piață a Berlinului se va dovedi corectă va deveni limpede abia odată cu venirea frigului. Până atunci, Comisia Europeană susține că blocul comunitar nu se confruntă cu riscuri de aprovizionare în această iarnă, însă recunoaște că evoluția prețurilor va depinde în mare măsură de cât de rece va fi sezonul rece care urmează.
