Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Uniunea Europeană l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Moscovei la Bruxelles, ca răspuns la intrarea unor drone rusești în spațiul aerian al României, potrivit AGERPRES, care citează agenția germană dpa. Măsura diplomatică a fost anunțată marți, la scurt timp după ce România a expulzat un diplomat rus, în urma acelorași incidente.
Poziția fermă a UE
„Am transmis condamnarea fermă a încălcării intenționate a spațiului aerian al României de către drone rusești”, a declarat un purtător de cuvânt al șefei diplomației europene, Kaja Kallas, potrivit Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene pentru Afaceri Externe, Anouar El Anouni, a calificat incidentul drept un „act imprudent” care reprezintă „o escaladare gravă, foarte gravă din partea Rusiei” și amenință securitatea cetățenilor UE, stabilitatea regională și pacea internațională.
România are o graniță de aproximativ 600 de kilometri cu Ucraina, țară care respinge o invazie rusească de peste patru ani.
🗞️ Citește și Acestea
Sancțiuni suplimentare, propuse de Kaja Kallas
Șefa diplomației europene a propus statelor membre ale UE adoptarea unor sancțiuni suplimentare împotriva Federației Ruse, atât pentru incursiunile dronelor în spațiul aerian românesc, cât și pentru un atac care a avariat consulatul onorific al Letoniei din estul Ucrainei.
„România și Letonia au parte de solidaritatea și sprijinul nostru deplin”, a mai transmis purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, citat de AGERPRES.
Context: trei drone doborâte și un diplomat expulzat
Convocarea de la Bruxelles vine după ce Ministerul Afacerilor Externe (MAE) l-a convocat, luni, pe ambasadorul Federației Ruse la București, ca reacție la încălcările repetate ale spațiului aerian românesc din perioada 24-26 iulie, când Armata Română a doborât trei drone intrate neautorizat pe teritoriul național.
La finalul întrevederii de la MAE, un diplomat rus a fost declarat persoană inacceptabilă și notificat că trebuie să părăsească România în termen de cinci zile. Potrivit MAE, în cadrul discuției, oficialii români i-au prezentat ambasadorului fragmente dintr-una dintre dronele distruse, iar investigațiile Parchetului au confirmat oficial proveniența rusească a acestora.
Ministerul de Externe a transmis că este „absolut inadmisibil și intolerabil” ca Rusia să continue încălcarea spațiului aerian al României, subliniind că acesta reprezintă totodată spațiul aerian al NATO și al Uniunii Europene.
Ambasadorul român la Moscova, rechemat pentru consultări
MAE a mai anunțat că ambasadorul României în Federația Rusă a fost chemat de urgență la București pentru consultări. Ministerul precizează că țara noastră își va coordona în continuare răspunsul împreună cu aliații din NATO și cu partenerii din Uniunea Europeană, rămânând angajată să adopte toate măsurile necesare pentru protejarea securității naționale.
Măsura convocării diplomatului rus la MAE este considerată unul dintre cele mai ferme demersuri diplomatice adoptate de România în relația cu Federația Rusă de la începutul războiului din Ucraina. Urmează ca statele membre ale UE să analizeze propunerea de sancțiuni suplimentare venită din partea Kajei Kallas.
De ce contează reacția coordonată a UE
Convocarea de la Bruxelles marchează o schimbare de nivel în răspunsul european la incidentele cu drone de la granița estică a Uniunii Europene: nu mai este vorba doar de un protest bilateral al României, ci de o poziție asumată la nivelul întregii Uniuni, prin vocea șefei diplomației europene. Semnalul este important pentru statele din vecinătatea Rusiei, care urmăresc cu atenție dacă incursiunile repetate ale dronelor rămân fără consecințe reale sau atrag un răspuns colectiv ferm.
Faptul că cele două incidente, dronele din România și atacul asupra consulatului leton, au fost tratate împreună de Comisia Europeană arată o strategie de a lega cazurile individuale într-un tipar mai larg de comportament rusesc considerat destabilizator pentru flancul estic al UE. Propunerea de sancțiuni suplimentare venită din partea Kajei Kallas urmează să fie discutată de statele membre, iar forma și amploarea acestora vor arăta dacă Uniunea Europeană este dispusă să meargă dincolo de declarațiile de condamnare.
Pentru România, gestul UE vine ca o confirmare a demersurilor proprii, de la doborârea dronelor de către Forțele Aeriene până la expulzarea diplomatului rus și rechemarea ambasadorului de la Moscova pentru consultări. Coordonarea cu aliații din NATO și cu partenerii europeni rămâne, potrivit MAE, direcția principală de acțiune în perioada următoare, pe fondul unor tensiuni regionale care nu dau semne de domolire.
