Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Planul de pace promovat de administrația Donald Trump și recent lăudat de Vladimir Putin ar putea obliga Ucraina să cedeze fără luptă o suprafață aproape egală cu teritoriul Luxemburgului, conform unui calcul AFP bazat pe hărțile actualizate ale Institutului pentru Studiul Războiului (ISW), potrivit Agerpres.
Cifre alarmante: 2.275 km pătrați cedați fără tragere de foc.
AFP estimează că, în urma schimburilor teritoriale prevăzute în planul în 28 de puncte, Ucraina ar pierde efectiv aproximativ 2.275 de kilometri pătrați – aproape cât suprafața Luxemburgului (2.590 km²). Acest câștig teritorial pentru Moscova s-ar realiza fără să fie nevoie să tragă un singur foc de armă, notează HotNews.
Planul prevede printre altele recunoașterea de facto a anexărilor rusești din Crimeea, Luhansk și Donețk și crearea unei zone tampon demilitarizate în Donbas, din care forțele ucrainene ar urma să se retragă. Kievul ar trebui să renunțe la aproape 5.000 km² aflați sub controlul său în regiunea Donețk (est), care ar fi apoi utilizați pentru crearea unei zone tampon, precum și la un „buzunar” de 45 km² în regiunea Lugansk.
20% din teritoriu cedat pentru recuperarea a 0,5%.
În termeni proporționali, planul ar impune cedarea a circa 20% din teritoriul ucrainean, în schimbul restituirii a mai puțin de 0,5%. Ucraina ar putea primi înapoi doar fragmente mici de teritorii din regiunile Harkov, Dnipropetrovsk, Sumî și Cernihiv – o diferență covârșitoare care a generat reacții negative în rândul liderilor europeni și al opiniei publice ucrainene.
🗞️ Citește și Acestea
La data de 20 noiembrie, Rusia controla 19,3% din teritoriul ucrainean, fie integral, fie parțial. Aproximativ 7% din această suprafață (Crimeea și zone din Donbas) se aflau deja sub control rusesc înainte de începerea invaziei declanșate în februarie 2022, conform datelor Digi24.
Ultimatumul Trump și amenințarea lui Putin.
Președintele american Donald Trump a declarat vineri, într-un interviu la Fox News Radio, că joi, 27 noiembrie (Ziua Recunoștinței), este un termen limită „rezonabil” pentru ca Ucraina să accepte propunerea. „Am avut multe termene limită, dar dacă lucrurile merg bine, ești înclinat să le extinzi. Însă credem că joi este un termen adecvat”, a spus Trump.
În paralel, Vladimir Putin a sugerat că Rusia ar putea extinde controlul asupra teritoriilor ucrainene dacă planul nu este acceptat. „Dacă Kievul nu vrea să discute propunerile președintelui Trump și refuză să o facă, atunci Kievul și susținătorii războiului europeni trebuie să înțeleagă că evenimentele care au avut loc la Kupiansk se vor repeta inevitabil și în alte sectoare cheie ale frontului„, a avertizat președintele rus.
Avansul rusesc accelerat în noiembrie.
De la începutul lunii noiembrie, armata rusă a avansat cu aproximativ 400 km² în teritoriul ucrainean, într-un ritm mai rapid decât în lunile septembrie și octombrie. Armata rusă a susținut joi că a capturat orașul Kupiansk din estul Ucrainei, unde forțele ucrainene, depășite numeric și mai prost echipate, se confruntă cu dificultăți majore.
Datele ISW arată că presiunea militară rusă se intensifică pe măsură ce se apropie termenul limită impus de Trump, ceea ce pune și mai multă presiune pe președintele Volodimir Zelenski să accepte termenii planului de pace.
Reacția Kievului: între demnitate și pragmatism.
Zelenski a declarat vineri că Ucraina se află „sub presiune considerabilă„. „Presiunea asupra Ucrainei este acum la cote maxime. Ucraina s-ar putea confrunta acum cu o alegere foarte dificilă: fie pierderea demnității, fie riscul de a pierde un partener cheie„, a transmis liderul ucrainean.
Totuși, el a adăugat că va continua să negocieze cu SUA și aliații europeni pentru a obține condiții mai favorabile. „Voi prezenta argumente, voi încerca să conving, voi propune alternative. Mă voi lupta pentru ca planul de pace să țină cont de două puncte: demnitatea și libertatea ucrainenilor„, a declarat Zelenski.
Planul propus de Washington oficializează practic o capitulare teritorială masivă care ar putea seta un precedent periculos pentru securitatea europeană și principiul inviolabilității frontierelor internaționale. Următoarele zile vor arăta dacă presiunile diplomatice combinate ale Europei și Ucrainei vor putea modifica termenii acestui acord controversat.
