Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Tribunalul Ilfov a motivat decizia prin care a suspendat provizoriu două hotărâri ale conducerii PNL legate de votul de învestitură a Guvernului condus de Adrian Veștea, potrivit HotNews.ro. Instanța a reținut că actele contestate ale partidului par să fi instituit o constrângere asupra parlamentarilor liberali.
Ce a decis instanța și de ce
Tribunalul Ilfov a admis, pe 18 iunie 2026, cererea a 16 parlamentari liberali împotriva PNL și a dispus suspendarea provizorie a Deciziei BPN nr. 22 și a Deciziei BPN nr. 25, ambele adoptate pe 15 iunie 2026 de Biroul Politic Național al partidului. Cauza a fost judecată în aceeași zi în care a fost înregistrată, în procedura specială a ordonanței președințiale, fără citarea PNL.
Cele două decizii ale conducerii liberale, aflată sub controlul lui Ilie Bolojan, impuneau parlamentarilor să nu susțină un eventual guvern Veștea și să voteze prin formula „prezent, nu votez”. Nerespectarea acestei linii atrăgea, potrivit deciziilor BPN, pierderea automată a calității de membru de partid.
Potrivit G4Media.ro, judecătorul a acordat o importanță deosebită articolului 69 din Constituție, care consacră caracterul reprezentativ al mandatului parlamentar. Instanța a considerat că cei 16 reclamanți se aflau practic în fața unei alegeri imposibile: să voteze după propria conștiință și să riște excluderea, sau să se supună unei directive pe care o considerau neconstituțională.
🗞️ Citește și Acestea
Argumentul central: mandatul imperativ este interzis
Motivarea Tribunalului Ilfov se sprijină pe principiul potrivit căruia niciun parlamentar nu poate fi ținut juridic de instrucțiuni obligatorii venite din exteriorul mandatului său. Instanța a citat și jurisprudența Curții Constituționale, care stabilește că deputații și senatorii se află în serviciul întregului popor, nu al formațiunii pe listele căreia au candidat.
Judecătorul a scris în motivare că cele două decizii „par a întruni elementele unei constrângeri”, combinând o instrucțiune precisă de vot cu o sancțiune automată de excludere. Instanța a subliniat însă că nu se pronunță asupra fondului disputei, ci doar constată, la o analiză sumară, că aparența dreptului este de partea reclamanților.
Tribunalul a mai reținut că o eventuală excludere din partid ar fi produs prejudicii politice greu de reparat, motiv pentru care a considerat întrunită și condiția urgenței, având în vedere că votul de învestitură era iminent.
Reacția PNL și ce urmează
Conducerea PNL a anunțat că va ataca hotărârea, susținând că Tribunalul Ilfov nu ar fi avut competență teritorială și că decizia nu schimbă poziția oficială a partidului față de un guvern Veștea. Potrivit Euronews România, liberalii au precizat că mențin refuzul de a susține acest guvern și că își continuă planurile interne de partid.
În motivare, instanța a respins argumentul lipsei de competență, arătând că litigiul este unul de natură civilă, iar prejudiciul invocat de reclamanți se produce inclusiv în circumscripțiile electorale ale acestora, unele situate în județul Ilfov. Pe lângă cererea de suspendare, un grup de 18 parlamentari a deschis și o acțiune pe fond, prin care solicită despăgubiri morale de câte 250.000 de lei.
Miza politică a deciziei
Suspendarea nu anulează deciziile PNL, ci doar le blochează temporar efectele executorii, până la judecarea definitivă a acțiunii de fond. Dacă procesul principal va fi respins, deciziile Biroului Politic Național își vor relua efectele. Hotărârea Tribunalului Ilfov este executorie de drept, dar poate fi atacată cu apel în termen de 5 zile de la comunicare, calea de atac urmând să fie soluționată de Curtea de Apel București.
Decizia are efecte directe asupra echilibrului intern din PNL, într-un moment în care partidul este divizat între tabăra lui Ilie Bolojan și cea care a susținut varianta unui guvern condus de Adrian Veștea. Rămâne de văzut dacă apelul PNL va schimba soluția instanței de fond.
–
