Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, face față unei ofensive politice majore în Parlament. Senatul dezbate și votează luni trei moțiuni simple depuse de opoziție, care vizează politicile guvernamentale în domeniile educației, apărării și relațiilor cu Uniunea Europeană, potrivit Agerpres. Documentele, semnate de 41 de parlamentari din AUR și PACE – Întâi România, marchează cea mai amplă contestare parlamentară a guvernului liberal-democrat-maghiar de la învestire.
Educația sub foc: „studenții tratați ca variabilă de ajustare bugetară”.
Moțiunea împotriva premierului Bolojan, intitulată „Educația între avarie și abandon. Cum sunt transformați studenții în colateral bugetar”, reprezintă o premieră: este prima dată când un șef al guvernului cumul
ează și portofoliul Educației devine ținta unei moțiuni parlamentare. Documentul este semnat de 28 de senatori AUR și 13 senatori PACE – Întâi România.
„În ultimii ani, România a reușit o performanță rară, a vorbit constant despre viitor în timp ce a tăiat metodic exact din generația care ar trebui să îl construiască”, se arată în textul moțiunii, conform Financial Intelligence. Parlamentarii de opoziție acuză reducerea burselor studențești într-un context inflaționist, limitarea facilităților de transport și acordarea sprijinului social pentru doar nouă luni pe an.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit datelor citate în moțiune, un student român are nevoie de peste 2.000 de lei lunar pentru a rămâne în sistemul educațional, însă bursele acoperă mai puțin de jumătate din acest necesar. „Diferența dintre cât costă viața și cât oferă statul este împinsă, cu nonșalanță, în spatele studenților și al familiilor lor”, subliniază inițiatorii documentului.
Senatorii opoziției solicită recunoașterea oficială a costurilor reale ale vieții de student, reanalizarea urgentă a sistemului de burse, introducerea unui mecanism de protecție socială pentru studenții vulnerabili și numirea unui ministru al Educației cu mandat deplin. „Senatul României constată că sub mandatul ministrului interimar Ilie Bolojan, studenții au fost tratați ca variabilă de ajustare bugetară”, se menționează în document.
Ministrul apărării, acuzat de declarații privind Groenlanda.
A doua moțiune simplă îl vizează pe ministrul Apărării Radu Miruță (USR), acuzat de declarații considerate „iresponsabile” privind posibila trimitere de trupe românești în Groenlanda. Documentul, intitulat „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică”, este semnat de aceiași 41 de parlamentari AUR și PACE.
Opoziția critică declarațiile publice ale ministrului Apărării referitoare la posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligațiile de apărare colectivă ale României în cadrul NATO. „În lipsa oricărei clarificări privind cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existența unui mandat NATO sau ONU, Senatul apreciază că ministrul Apărării a acționat cu o neglijență politică incompatibilă cu funcția deținută”, se arată în moțiune, potrivit Capital.
Miruță a respins categoric acuzațiile, declarând că afirmațiile sale au fost scoase din context și că nu a propus niciodată trimiterea de trupe române în Groenlanda fără consultare parlamentară.
Acordul UE-Mercosur: acuzații de „mandat clandestin”.
Cea de-a treia moțiune simplă, semnată de 47 de senatori ai opoziției (28 AUR, 13 PACE – Întâi România și 6 neafiliați), critică modul în care guvernul a reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE-Mercosur. Documentul este intitulat „Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză și împotriva propriilor interese”.
Semnatarii acuză excluderea Parlamentului din procesul de decizie, încălcând Legea nr. 373/2013 privind cooperarea între Parlament și Guvern în afaceri europene. „Susținerea acordului UE-Mercosur a driblat dezbaterea parlamentară. O decizie cu impact major asupra agriculturii și industriei a fost mutată din spațiul deliberării politice în cel al procedurii administrative”, se arată în moțiune.
Opoziția avertizează că acordul va expune România la concurență directă cu state precum Brazilia, Uruguay sau Argentina, unde energia industrială este subvenționată masiv și certificatele de carbon reprezintă o necunoscută. „Când costul energiei este de 3 sau chiar 4 ori mai mare decât în țările cu care vrem să ne punem împreună, logica contrazice: rezultatul nu are cum să fie dezvoltarea, ci autodistrugerea pe fondul unei concurențe neloiale”, susțin autorii documentului.
Deși moțiunile simple nu au efect juridic direct și nu pot duce la demiterea miniștrilor, ele reprezintă un instrument de presiune politică asupra Executivului și obligă guvernul să răspundă public criticilor formulate de opoziție. Pentru Ilie Bolojan, această zi parlamentară marchează cel mai sever test politic de la preluarea mandatului de prim-ministru, pe fondul tensiunilor crescânde în coaliția de guvernare.
