Traseul dronei doborâte vineri, 24 iulie, de un F-16 al Forțelor Aeriene Române a urmat o rută neobișnuită prin sud-estul țării, ajungând la aproximativ 70 de kilometri de București, potrivit Mediafax.
Aparatul a fost detectat inițial în apropiere de Sulina, a continuat spre Brăila, a coborât spre Fetești, apoi a virat brusc spre județul Buzău, unde a fost distrus cu o rachetă.
Un traseu în zigzag, greu de explicat
Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat ținta aeriană la ora 9.39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. De acolo, drona a urmat traseul comunicat oficial: Sulina, Brăila, Fetești, Buzău.
Ruta este considerată neobișnuită pentru că aparatul nu a înaintat pe o direcție constantă spre vest, ci a schimbat succesiv cursul, coborând spre sud-vest către Fetești, înainte de a vira din nou spre nord-vest, în zona Pogoanele-Padina. Din informațiile comunicate până acum, potrivit HotNews.ro, nu rezultă dacă schimbările de direcție au fost programate sau comandate din exterior.
Este posibil ca drona să fi survolat obiective strategice românești, precum unitatea militară de la Fetești sau centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, aflate în apropierea rutei parcurse.
Cronologia evenimentelor
- 9.39 — radarul MApN detectează ținta, la 20 km est de Sulina
- 9.48 — decolează două Eurofighter Typhoon italiene, de la Baza 57 Mihail Kogălniceanu
- 10.56 — decolează două F-16 românești, de la Baza 86 Aeriană Fetești
- 11.02 — un F-16 lansează racheta și doboară drona, lângă localitatea Padina
Între momentul detectării și cel al doborârii au trecut 83 de minute, iar drona a fost urmărită timp de o oră și 23 de minute înainte de a fi neutralizată.
Hartă interactivă cu traseul dronei. Sursă: G4Media.ro.
Doar șase minute până la angajarea țintei
Deși aparatele F-16 românești au decolat la aproape 80 de minute după apariția dronei pe radar, intervenția efectivă a fost extrem de rapidă odată luată decizia. Unul dintre avioane a angajat și doborât ținta la numai șase minute de la decolare.
Populația din județele Tulcea și Brăila, aflate pe traseul inițial al dronei, a primit mesaje RO-Alert din partea Centrului Național Militar de Comandă, prin Inspectoratul General pentru Situații de Urgență.
Zona survolată, aproape de obiective sensibile
Traseul comunicat de MApN a trecut prin apropierea mai multor puncte de interes strategic pentru România. Zona Fetești găzduiește o bază aeriană militară activă, iar în apropiere se află și centrala nuclearoelectrică de la Cernavodă, unul dintre cele mai sensibile obiective energetice ale țării.
Deși drona nu a survolat direct aceste obiective, proximitatea rutei parcurse a alimentat întrebări despre intenția reală a aparatului și despre gradul de precizie al sistemelor de navigație folosite. Autoritățile nu au confirmat oficial nicio legătură directă între traseu și aceste obiective.
De ce a durat aproape 80 de minute decizia de angajare
Intervalul relativ mare dintre detectarea inițială a dronei și decolarea aeronavelor românești cu autorizare de tragere a ridicat întrebări în spațiul public. Explicația oferită de autorități ține de procedurile standard NATO de monitorizare, care presupun mai întâi confirmarea naturii amenințării, înainte de acordarea autorizării finale de angajare.
Odată luată decizia, timpul de reacție a fost, potrivit datelor comunicate, foarte scurt, aeronavele F-16 reușind să identifice și să doboare ținta la doar șase minute după decolare.
Ce nu se știe încă despre dronă
Autoritățile nu au comunicat până acum tipul exact al aparatului, țara din care a fost lansat sau dacă transporta o încărcătură explozivă. De asemenea, nu este cunoscut motivul pentru care drona și-a schimbat succesiv direcția între Sulina, Brăila, Fetești și Buzău.
Traseul în zigzag ar putea fi explicat printr-un plan de zbor prestabilit, o eroare de navigație, un bruiaj electronic sau intervenția unui operator de la distanță, însă niciuna dintre aceste ipoteze nu a fost confirmată oficial. Răspunsurile ar putea veni abia după expertizarea completă a fragmentelor recuperate din zona Padina.






















