Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Eugen Tomac, consilier prezidențial, a declarat că președintele Nicușor Dan nu va promulga legea salarizării unitare dacă forma finală ar reduce veniturile medicilor sau ale angajaților din educație, potrivit HotNews.ro. Declarația vine în plin blocaj al negocierilor politice pe acest subiect.
Ce a spus Tomac la B1 TV
„Legea salarizării unitare este necesară pentru administrația românească”, a declarat Tomac pe 14 august, la B1 TV, potrivit Gandul.ro. Consilierul prezidențial a precizat că Radu Burnete, șeful Cancelariei Prezidențiale, a gestionat în ultimele luni procesul de mediere pe acest subiect și că partidele coaliției ajunseseră deja la un acord politic.
„Dar aici vreau să fiu cât se poate de direct. Președintele României niciodată nu va promulga o lege a salarizării care taie din veniturile medicilor sau a celor din educație”, a subliniat Tomac.
Consultările de la Cotroceni, blocate din nou
Declarația survine după ce consultările de la Cotroceni dintre PSD, PNL, USR și UDMR nu au reușit, în cursul acestei săptămâni, să ducă la un acord asupra formei finale a legii și a surselor de finanțare pentru revendicările din sănătate și educație. Conform Mediafax.ro, negocierile politice au continuat în ultimele săptămâni, fără ca partidele să fi finalizat toate prevederile actului normativ.
🗞️ Citește și Acestea
Tomac a admis că decizia finală privind conținutul legii nu ține de Administrația Prezidențială, dar a subliniat că discuțiile purtate de Radu Burnete cu părțile implicate au avut în vedere tocmai evitarea unor reduceri salariale în cele două domenii sensibile.
„Deci aici lucrurile sunt foarte clare, dar e nevoie de această lege. Și evident că sperăm ca în următoarele săptămâni, în următoarele zile, să se găsească o soluție de compromis”, a mai spus consilierul prezidențial, citat de Antena3.ro.
Reforma, condiționată de un jalon din PNRR
Legea salarizării unitare a sectorului public este una dintre reformele asumate de România prin PNRR, iar termenul-limită pentru îndeplinirea acestui jalon este 31 august 2026. Un eventual eșec al negocierilor înainte de acest termen ar putea afecta calendarul de tranșe europene, ceea ce explică presiunea politică din ultimele zile.
După mai multe runde de negocieri, PSD, PNL, USR și UDMR ajunseseră, în mai 2026, la un acord politic privind adoptarea legii, în urma medierii de la Cotroceni. Proiectul publicat ulterior de Ministerul Muncii prevede o nouă structură a grilelor de salarizare, cu intrarea în vigoare estimată la 1 decembrie 2026 și aplicarea integrală a noilor grile începând din 2027.
Cum se leagă declarația de blocajul politic mai larg
Poziția lui Tomac apare într-un moment în care România nu are încă un premier desemnat, iar formarea unei majorități parlamentare rămâne incertă. Consilierul prezidențial a exclus, potrivit Ziare.com, scenariul alegerilor anticipate în acest an, avertizând că un asemenea pas ar aduce instabilitate suplimentară.
Miza este cu atât mai mare cu cât sindicatele din sănătate și educație au avertizat în repetate rânduri asupra riscului de proteste dacă noua grilă de salarizare le-ar afecta veniturile. Poziția fermă transmisă de Cotroceni pare menită să reducă presiunea asupra celor două categorii profesionale, în timp ce partidele coaliției caută în continuare o formulă de compromis acceptată de toate părțile.
Discuțiile politice pentru definitivarea legii ar urma să continue în perioada imediat următoare, cu termenul de 31 august ca reper. Rămâne de văzut dacă varianta finală va reuși să concilieze cerințele PNRR cu promisiunea Administrației Prezidențiale de a proteja veniturile medicilor și profesorilor.
