Statele Unite au anunțat oficial începerea unei revizuiri a prezenței lor militare în Europa, în urma declarațiilor făcute în iunie de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la o reuniune a miniștrilor apărării din NATO, potrivit Forbes.ro. Decizia vine pe fondul unor tensiuni tot mai vizibile între Washington și mai mulți aliați europeni.
Ce presupune revizuirea anunțată de Pentagon
Subsecretarul Apărării, Elbridge Colby, numărul doi al Pentagonului, a explicat pe platforma X că este vorba despre o „adevărată revizuire”, menită să asigure că NATO progresează rapid și ireversibil către o Europă care își asumă responsabilitatea principală pentru propria apărare convențională. El a adăugat că rezultatul evaluării va accelera tranziția Alianței către o structură mai puternică și mai echitabilă.
Statele Unite au criticat, în ultimele luni, mai multe state europene care au refuzat să permită forțelor americane utilizarea bazelor NATO de pe teritoriul lor pentru operațiunile militare din timpul conflictului cu Iranul, potrivit Antena3 CNN. Hegseth a avertizat, într-o formulare directă, că evaluarea va identifica „câștigători și perdanți clari” printre cele 32 de state membre ale Alianței.
Amenințarea legată de bugetul NATO
Șeful Pentagonului a amenințat, de asemenea, cu o reducere a contribuției americane la bugetul NATO, dacă anumite state nu își onorează angajamentele asumate anul trecut la summitul de la Haga. Acolo, aliații s-au angajat să aloce cel puțin 5% din PIB cheltuielilor de securitate până în 2035, dintre care 3,5% pentru cheltuieli strict militare.
Revizuirea a fost încadrată de oficialii americani în ceea ce administrația Trump numește „NATO 3.0”, un cadru care urmărește transferul responsabilității principale pentru apărarea non-nucleară a Europei către aliații europeni, potrivit HotNews.ro.
🗞️ Citește și Acestea
SUA retrag 5.000 de soldați din Germania
Pentagonul a confirmat retragerea a aproximativ 5.000 de militari americani din Germania, care găzduiește în prezent cel mai mare contingent activ al SUA din Europa, circa 35.000 de militari. Decizia vine după ce cancelarul german Friedrich Merz a declarat că Statele Unite au fost „umilite” de Iran în timpul recentului conflict din Orientul Mijlociu.
Președintele american Donald Trump amenințase deja că va retrage trupele americane din Germania după afirmațiile oficialului de la Berlin. Totodată, liderul de la Casa Albă a criticat și Italia și Spania, pe motiv că nu ar fi contribuit suficient la eforturile de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, închisă parțial de la declanșarea conflictului din Orientul Mijlociu.
Reacțiile europene și riscul destabilizării Alianței
Oficialii germani au încercat să minimizeze impactul retragerii, subliniind că blocul comunitar trebuie să fie capabil să își asigure propria securitate. Un purtător de cuvânt al Ministerului german al Apărării a declarat că retragerea planificată arată de ce „trebuie să consolidăm pilonul european din cadrul NATO”.
Nu toți aliații privesc însă situația la fel de calm. Oficiali polonezi au atras atenția asupra riscurilor pe care o retragere accelerată le poate presupune pentru coeziunea Alianței, într-un moment în care securitatea Europei de Est rămâne o preocupare centrală, mai ales pe fondul incidentelor recente legate de drone în spațiul aerian al mai multor state din regiune.
Contextul mai larg al prezenței americane pe continent
Discuțiile despre reducerea efectivelor americane din Europa nu sunt noi. Încă din această primăvară, oficiali de la Washington vehiculau planuri similare, inclusiv anularea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia și retragerea anterioară a unei brigăzi de infanterie din România, măsuri menționate deja în discuțiile purtate la nivel de conducere a Pentagonului. Creșterea efectivelor americane din Europa, de altfel, s-a produs mai ales după 2022, ca reacție la invazia Rusiei în Ucraina, sub administrația precedentă.
Subsecretarul Colby susține de mai mult timp reducerea angajamentelor militare americane în afara Asiei, pentru a elibera resurse destinate contracarării Chinei, o linie de gândire care pare să fi câștigat teren în actuala administrație. Războiul cu Iranul a oferit, potrivit oficialilor citați de presa americană, o nouă ocazie de a regândi aceste angajamente militare pe termen lung.
Reevaluarea anunțată de Pentagon nu presupune, deocamdată, o retragere bruscă a tuturor contingentelor militare americane din Europa. În Congresul american, aleși republicani au exprimat rezerve față de o reducere prea rapidă și prea drastică a prezenței militare, considerând-o un risc diplomatic și strategic.
Rezultatul final al evaluării, care ar urma să stabilească exact ce baze și ce efective rămân pe continent, este așteptat în lunile următoare, în paralel cu discuțiile privind majorarea cheltuielilor de apărare ale statelor europene.
