Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Banca Națională a României menține de aproape două decenii rezerva de AUR la 103,6 tone, în timp ce zeci de alte bănci centrale din lume acumulează masiv metalul prețios. Motivele acestei alegeri sunt dezbătute tot mai aprins de economiști, potrivit Antena 3 CNN. Strategia lui Mugur Isărescu rămâne una controversată, dar cu argumente solide.
Poziția istorică a guvernatorului BNR.
Direcția adoptată de BNR față de aur nu este nouă. Încă din 2013, guvernatorul Mugur Isărescu declara explicit că nu dorește creșterea rezervei de aur, considerând că nivelul existent este suficient — și adăuga, în mod surprinzător, că este „superstițios”: de fiecare dată când România a depășit pragul de 100 de tone de aur, „a pățit ceva”.
Între timp, instituția condusă de Isărescu a accelerat în schimb consolidarea rezervelor valutare. Acestea au crescut rapid, inclusiv cu circa 2 miliarde de euro într-o singură lună, conform datelor BNR publicate în aprilie 2026.
Lumea cumpără aur, România preferă lichiditatea.
Pe plan internațional, tendința este complet inversă celei din România. Datele Consiliului Mondial al Aurului indică achiziții record: 1.082 de tone în 2022, 1.037 de tone în 2023, iar cererea totală a depășit pentru prima dată 5.000 de tone în 2025. Peste 30 de state și-au majorat rezervele de aur.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit Digi24, rezervele valutare ale BNR au crescut la 67,03 miliarde de euro la finalul lunii martie 2026, de la 65,02 miliarde în luna anterioară, pe fondul unor intrări importante de capital.
Economiștii explică logica strategiei.
Consultantul economic Adrian Negrescu oferă o explicație pentru abordarea BNR: România are nevoie urgentă de lichiditate în valută, nu de active greu convertibile.
„Eu cred că Mugur Isărescu se pregătește în momentul de față pentru momentele grele care vor urma. Cash is king, lichiditatea este principala metodă prin care investitorii și inclusiv băncile centrale încearcă să se protejeze în fața provocărilor generate de criza din Orientul Mijlociu. BNR a cheltuit peste un miliard de euro în ultima lună pentru a ține cursul la un nivel stabil”, a declarat Negrescu.
Aceleași considerente privind volatilitatea aurului sunt invocate: la începutul lui 2026, prețul aurului a atins maxime istorice de peste 5.600 USD/uncie, pentru ca ulterior să scadă în martie sub 4.500 USD/uncie. „Este normal să nu te apuci să cumperi aur atunci când prețurile sunt foarte sus”, a adăugat expertul.
Opinii împărțite despre viziunea strategică.
Adrian Codîrlașu, președinte al CFA România, consideră că situația reflectă o alegere deliberată, nu o lipsă de viziune: „Este vorba despre strategia BNR de a-și stabili ponderile diferitelor instrumente în care își păstrează rezerva țării. Fiecare bancă centrală își definește structura rezervelor în funcție de evaluarea propriilor riscuri.”
O perspectivă mai critică vine de la economistul Cristian Păun, care susține că aurul și-a pierdut relevanța monetară în lumea modernă și că băncile centrale care îl dețin în cantități mari gestionează mai degrabă o povară: „Pentru băncile centrale, această cantitate de aur devine mai degrabă o povară. Nu mai reprezintă niciun element de relevanță pentru câți bani tipăresc băncile centrale.”
România — locul 37 mondial la rezerve de aur.
De-a lungul istoriei, rezerva de aur a României a cunoscut fluctuații dramatice. Înainte de al Doilea Război Mondial, ajunsese aproape de 140 de tone; în anii ’80, a fost diminuată drastic pentru plata datoriei externe a lui Nicolae Ceaușescu. După 1990, a revenit treptat la nivelul de 100 de tone, unde s-a stabilizat.
Astăzi, la o valoare de piață de circa 14,2 miliarde de euro, rezerva de aur a BNR plasează România pe locul 37 mondial — solidă în regiune, dar distanțată de marile puteri. Spre comparație, Ungaria, care în 2018 deținea doar 3 tone, a ajuns la 112 tone, depășind România, în timp ce Polonia a acumulat 515 tone.
Decizia BNR de a prefera valuta aurului continuă să stârnească dezbateri — dar strategia rămâne, deocamdată, neschimbată.
