Președintele Nicușor Dan a dezvăluit planuri ambițioase de restructurare fundamentală a strategiei naționale de securitate, prin care Serviciul Român de Informații va primi din nou un rol central în combaterea corupției. Documentul de referință urmează să fie adoptat până pe 26 noiembrie 2025, când se împlinesc șase luni de la învestirea sa în funcție.
Două fronturi majore ale noii strategii
Noua Strategie Națională de Apărare a Țării va include două direcții strategice fundamentale, a anunțat președintele într-un interviu acordat Pro TV, relatat de Știrile ProTV pe 13 octombrie 2025. Prima vizează combaterea războiului hibrid desfășurat de Federația Rusă, prin atacuri cibernetice și campanii de dezinformare sistematică.
Cea de-a doua modificare, considerată de Dan ca fiind de o importanță majoră, se referă la „atacarea frontală a fenomenului corupției” prin implicarea directă a SRI-ului. „Vrem ca fenomenul corupției să fie o preocupare a Serviciului Român de Informații„, a explicat președintele, subliniind că mecanismele de colaborare vor fi „absolut constituționale„.
Mecanismul propus de implicare a SRI
Conform planului prezidențial, rolul Serviciului de Informații va fi strict delimitat și va urmări producerea de „informații cât mai consistente„, urmând ca din momentul transmiterii acestora către Parchet, SRI să nu mai aibă nicio implicare în respectiva chestiune. Președintele a precizat că interceptările vor putea fi realizate de SRI doar pe baza unui mandat de siguranță națională emis de judecătorii de la Înalta Curte.
Elementul cel mai controversat al propunerii îl reprezintă faptul că SRI va putea acționa nu doar la solicitarea procurorilor, ci și din proprie inițiativă. „Corupția va fi o preocupare care poate să afecteze securitatea națională„, a justificat Dan această abordare.
🗞️ Citește și Acestea
Context istoric tensionat
Propunerea președintelui vine într-un context istoric delicat pentru relația dintre serviciile de informații și justiție. Între 2018-2020, Curtea Constituțională a luat o serie de decizii devastatoare pentru dosarele de corupție, prin care a exclus din procesele penale interceptările și probele obținute cu sprijinul SRI pe mandate de securitate națională, considerând că acestea restrâng drepturile fundamentale ale omului.
În 2019, CCR a declarat integral neconstituțional protocolul de colaborare dintre Parchetul General și SRI din 2009, iar pe cel din 2016 parțial neconstituțional, conform unei analize publicate de Mediafax. Curtea a stabilit că „SRI nu poate avea atribuții judiciare, nefiind un organ de urmărire penală”, ceea ce a dus la anularea unui număr însemnat de dosare de corupție și la scăparea de condamnare a unor nume grele.
Provocări juridice și politice
Reintroducerea SRI în lupta anticorupție ridică întrebări serioase despre compatibilitatea cu jurisprudența CCR. Deși Dan susține că mecanismele vor fi „foarte bine definite din punct de vedere juridic”, precedentele constituționale sugerează că orice implicare a serviciilor în dosarele penale va fi supusă unui control strict al respectării drepturilor fundamentale.
În plus, propunerea de a permite SRI să acționeze din proprie inițiativă în domeniul corupției ar putea genera noi controverse constituționale, având în vedere că Curtea a stabilit în trecut că serviciile nu au competență în urmărirea penală.
Implicații pentru sistemul de justiție
Dacă va fi implementată, noua strategie ar putea marca o schimbare de paradigmă în abordarea corupției la nivel național. SRI ar dobândi din nou un rol activ în identificarea și semnalarea cazurilor de corupție, însă într-un cadru teoretic mai restrictiv decât în perioada protocoalelor controversate din 2009-2016.
Reușita acestei abordări va depinde în mare măsură de capacitatea autorităților de a găsi un echilibru între eficiența în combaterea corupției și respectarea standardelor constituționale și a drepturilor fundamentale. Experiența recentă arată că orice deviere de la aceste standarde poate avea consecințe devastatoare pentru întreg sistemul de justiție penală.
