Măsurile de austeritate implementate de guvernul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu o realitate economică neplăcută: în loc să reducă deficitul bugetar, aceste politici par să genereze efecte contrare așteptărilor. Datele economice disponibile pentru primele nouă luni din 2025 arată că strategia fiscală nu produce încă rezultatele dorite.
Încasările TVA sub așteptări, consumul în scădere
Potrivit informațiilor publicate de Stiripesurse.ro, care citează surse din Ministerul de Finanțe, încasările din TVA în perioada ianuarie-septembrie 2025 au ajuns la doar 95 de miliarde de lei, reprezentând o creștere modestă de 7,7% față de perioada similară din 2024. Această performanță este cu atât mai îngrijorătoare cu cât, în contextul unei inflații de aproximativ 10%, încasările din TVA ar fi trebuit să crească proporțional cu majorarea prețurilor.
Explicația centrală a acestei evoluții dezamăgitoare rezidă în contracția consumului privat. Datele de la Institutul Național de Statistică confirmă această tendință: cifra de afaceri din comerțul cu amănuntul a crescut cu doar 2,1% în august 2025 comparativ cu august 2024, un avans considerabil sub nivelurile din anii anteriori. Mai îngrijorător este faptul că față de iulie 2025, consumul a înregistrat o scădere semnificativă în august, prima lună în care s-au resimțit efectele complete ale majorării TVA de la 19% la 21%.
Deficitul continuă să crească în ciuda măsurilor
Conform datelor oficiale de la Ministerul Finanțelor, deficitul bugetar a continuat să se deterioreze în ciuda pachetului de măsuri fiscale adoptat. La șapte luni din 2025, acesta a atins 76,44 miliarde de lei, reprezentând 4,04% din PIB, fiind cu 5,4 miliarde de lei mai mare decât în perioada similară din 2024. Această evoluție confirmă că majorările de taxe nu au generat veniturile suplimentare estimate.
Creșterea impozitului pe venit cu 20% nu a produs efectul așteptat, principala explicație fiind că atunci când cetățenii sau companiile plătesc mai mult impozit pe venit, rămân cu mai puține resurse pentru consum, reducând implicit plata TVA. Această dinamică economică fundamentală pare să fi fost subestimată în calculele guvernamentale.
🗞️ Citește și Acestea
Contextul european și implicațiile pe termen mediu
Situația României devine și mai delicată în contextul obligațiilor europene. Țara noastră trebuie să respecte traiectoria de reducere a deficitului agreat cu Comisia Europeană prin Planul bugetar-structural național pe termen mediu. Cu un deficit bugetar ESA de 9,3% din PIB în 2024, România se află printre țările cu cele mai mari dezechilibre fiscale din Uniunea Europeană.
Analiza datelor arată că strategia exclusiv fiscală este insuficientă pentru corectarea dezechilibrelor. Majorările de taxe, fără măsuri complementare de stimulare a creșterii economice, riscă să declanșeze un cerc vicios: scăderea consumului reduce încasările, forțând noi majorări de taxe care deprimă și mai mult activitatea economică.
Necesitatea unui nou echilibru
Experții economici atenționează că succesul măsurilor de consolidare fiscală depinde de găsirea unui echilibru între creșterea veniturilor și stimularea activității economice. Exemplele din criza financiară din 2008-2012 demonstrează că politicile de austeritate pure pot produce efecte prociclice, înrăutățind situația fiscală pe termen scurt.
Pentru România, soluția pare să fie o abordare mai echilibrată: combinarea măsurilor fiscale cu politici care să susțină puterea de cumpărare și să încurajeze investițiile productive. Fără această ajustare, riscul este ca țara să intre într-o spirală de măsuri fiscale din ce în ce mai dure, cu efecte social-economice din ce în ce mai severe.
Execuția bugetară pe primele nouă luni din 2025, care va fi publicată la sfârșitul acestei luni, va oferi o imagine completă asupra eficacității măsurilor adoptate până acum și va indica dacă este necesară o schimbare de strategie.
