Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România și alte șase state de la frontiera estică a Uniunii Europene au cerut sprijin UE pentru turismul lovit de războiul din Ucraina, printr-o scrisoare comună trimisă Comisiei Europene pe 23 iulie, scrie Mediafax.
Cine a semnat scrisoarea trimisă la Bruxelles
Documentul poartă semnăturile a șapte guverne: România, Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia și Slovacia. Destinatarii sunt Raffaele Fitto, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, și Apostolos Tzitzikostas, comisarul pentru transport durabil și turism.
Momentul nu e ales întâmplător. Comisia pregătește pentru 2026 prima Strategie europeană pentru turism durabil, iar cele șapte capitale vor ca proximitatea față de zona de conflict să fie recunoscută explicit în acel document, arată caleaeuropeana.ro.
Argumentul comun: percepția de risc ține departe atât vizitatorii, cât și investițiile, chiar și acolo unde nu s-a întâmplat nimic concret. Un turist care își planifică vacanța se uită pe hartă, nu pe rapoartele de securitate.
🗞️ Citește și Acestea
Cele cinci solicitări de sprijin UE pentru turism
Guvernele cer sprijin pentru firmele mici și mijlocii din turism, investiții în conectivitatea de transport, acces mai bun la finanțare, măsuri de consolidare a rezilienței destinațiilor și campanii de refacere a încrederii turiștilor și a investitorilor.
La toate acestea se adaugă o cerere mai grea din punct de vedere politic: resurse dedicate în viitorul buget al Uniunii Europene. Adică nu doar recunoaștere în strategie, ci bani alocați separat.
Darău: statele de la frontieră cer și investiții, nu doar declarații.
„Solidaritatea trebuie să însemne și investiții”, a transmis Irineu Darău, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, în anunțul făcut public pe 6 august.
Ministrul a dat ca exemple zonele care resimt cel mai direct efectul: Delta Dunării, județul Tulcea, litoralul din Constanța și celelalte comunități apropiate de graniță, unde oamenii trăiesc din turism, relatează cursdeguvernare.ro.
Bruxellesul nu a răspuns public până acum
De la trimiterea scrisorii, pe 23 iulie, și până la această dată, nici Comisia Europeană, nici cei doi destinatari nu au comunicat public un răspuns la solicitarea celor șapte state. Căutările în presa europeană și românească nu au identificat o poziție oficială pe acest subiect.
Absența unei reacții nu e neapărat un refuz. Strategia pentru turism durabil e încă în lucru, iar negocierile pe bugetul multianual al Uniunii se poartă, de regulă, departe de comunicate. Deocamdată, însă, cererea de sprijin UE pentru turism rămâne fără un răspuns asumat de Bruxelles.
Turismul european în cifre
- 3,08 miliarde de înnoptări în UE în 2025, un record
- 24 din 27 de state membre au avut creșteri față de 2024
- -1,7% scăderea înregistrată de România
- -2,4% Luxemburg și -0,4% Irlanda, celelalte două state pe minus
- +7,2% creșterea Poloniei, țară semnatară a scrisorii
- 22,4% ponderea turiștilor internaționali în înnoptările din România, în primul trimestru din 2026
Ce arată datele despre poziția României
România a fost, în 2025, unul dintre cele trei state europene cu scădere. Celelalte două sunt Luxemburg și Irlanda, care nu au nicio legătură cu frontiera estică, ceea ce complică ușor narativul construit pe proximitatea față de război.
Datele din primul trimestru al lui 2026 arată o imagine amestecată. Numărul turiștilor străini a crescut cu aproximativ 5%, dar totalul înnoptărilor a scăzut cu 5,8%, semn că turismul intern e cel care s-a subțiat, nu neapărat cel din afară.
În 2024, România primise 2,4 milioane de turiști internaționali, cu 13,8% mai mulți decât în 2023. Creșterea de atunci făcea ca declinul din 2025 să iasă și mai în evidență.
Polonia rămâne cazul care spune cel mai mult despre această scrisoare. E statul cu cea mai lungă frontieră cu zona de conflict dintre semnatari și a bifat una dintre cele mai bune creșteri din Uniune, ceea ce arată că argumentul celor șapte guverne ține mai degrabă de finanțarea preventivă a unor regiuni de graniță decât de un colaps deja produs al turismului est-european.
