Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ratingul S&P al României rămâne la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, după decizia agenției din 2 octombrie, care scutește țara, deocamdată, de coborârea în categoria „junk”, potrivit HotNews.
Agenția a confirmat calificativele pe termen lung și scurt, în valută străină și în moneda națională, iar ratingul S&P al României se păstrează astfel la nivelul din evaluarea anterioară. BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, iar o singură treaptă mai jos, la BB+, ar fi însemnat intrarea în zona „junk”, explică Digi24.
Decizia vine după aproape cinci luni de criză politică. România nu are un Guvern cu puteri depline din 5 mai, iar cabinetul premierului desemnat Siegfried Mureșan a primit 182 de voturi, față de cele 233 necesare, la învestitura din 30 septembrie.
Ce a cântărit în decizia S&P.
Agenția arată că, în ciuda lipsei unui acord pentru formarea unui nou guvern, consolidarea fiscală pentru 2026 se desfășoară conform planului. Deficitul bugetar este estimat la 6,25% din PIB în 2026, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024.
🗞️ Citește și Acestea
Al doilea punct de sprijin este absorbția fondurilor europene. Ratele din PNRR depășesc 90% pentru granturi și 95% pentru împrumuturi, ceea ce susține un buget de investiții publice de 8,5% din PIB.
Execuția din primele opt luni indică aceeași direcție: deficitul a coborât la 2,89% din PIB, de la 4,51% în perioada similară din 2025. Cheltuielile cu dobânzile au crescut însă cu 26,7%, până la 42,05 miliarde de lei, notează Digi24.
Blocajul politic și riscurile din 2027-2028.
Scenariul de bază al S&P presupune că România va forma un guvern care adoptă un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028. Un impas prelungit și compromisurile de ultim moment ar putea pune în pericol reducerea dublului deficit, bugetar și extern, până în 2029.
Agenția leagă riscul și de paralizia legislativă. Lipsa unei legi unitare a salarizării în sectorul public costă România 750 de milioane de euro din fondurile PNRR, iar apropierea alegerilor din 2028 ridică riscul unor derapaje electorale, istoric de circa 1,3% din PIB.
O retrogradare ar putea veni și din presiuni externe, de exemplu din perturbări pe piața energiei care ar afecta inflația, creșterea economică și balanța de plăți.
Datoria, dobânzile și deficitul extern rămân presiuni majore.
S&P estimează un deficit public de 5,8% din PIB în 2027 și de 5,0% în 2028. Datoria publică netă ar urma să ajungă la circa 60% din PIB în 2027, de la 52% la finalul lui 2025.
Cheltuielile cu dobânzile ar crește de la 3,2% din PIB în 2026 la 3,5% în 2028, aproape 10% din veniturile bugetare. Deficitul de cont curent este văzut la 7,5% din PIB în 2026 și la 7,0% în 2027.
Pe fondul consolidării, agenția anticipează o contracție economică de 0,5% în 2026, cu inflație medie de 8,3%, și o revenire a creșterii la 2,25% în 2027.
Alexandru Nazare: ratingul nu este un motiv de relaxare.
Alexandru Nazare, ministrul interimar al Finanțelor, a transmis, potrivit Agerpres, că „cumpăna nu a trecut complet”, iar menținerea calificativului nu trebuie tratată ca un motiv de relaxare.
El a cerut un consens în jurul unor obiective valabile dincolo de ciclul politic: deficit sub 3% din PIB, stabilizarea datoriei, respectarea angajamentelor europene și protejarea capacității statului de a finanța investițiile.
Nazare a recunoscut și că România are „record negativ în Europa” la deficitul bugetar, potrivit StiriPeSurse. Prioritatea declarată de Ministerul Finanțelor este un buget credibil pentru 2027, de care vor depinde în mare măsură evaluările din primul trimestru al anului viitor.
Înainte de anunț, președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertiza la Digi24 că situația rămâne gravă chiar și fără retrogradare și că este nevoie de „un guvern de criză”, a relatat HotNews.
Ce poate schimba perspectiva ratingului.
Pentru ratingul S&P al României, schimbarea în bine depinde de mai mulți factori. S&P ar putea reveni la perspectiva stabilă dacă deficitele externe și bugetare scad, iar un plan credibil pe termen mediu, eventual ancorat într-un consens politic larg, se îmbină cu relansarea creșterii economice.
Fitch și Moody’s păstrează și ele România la BBB-, respectiv Baa3, tot cu perspectivă negativă. Următoarea evaluare Fitch este programată pentru începutul lui 2027, notează Digi24.
Practic, ratingul S&P al României se sprijină pe o ipoteză încă neconfirmată: formarea unui guvern care să adopte un buget credibil pentru 2027-2028. Până atunci, perspectiva negativă arată că evitarea categoriei „junk” rămâne condiționată, nu definitivă.
