Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Liderii PSD, PNL, USR și UDMR au primit, la consultările de la Palatul Cotroceni, forma finală a proiectului Legii salarizării unitare, iar sindicatele au reacționat imediat cu critici dure. Documentul obținut de partide arată că valoarea de referință folosită la calculul salariilor bugetarilor a scăzut din nou, de această dată la 4.000 de lei, potrivit Antena 3 CNN.
De la 4.320 la 4.000 de lei: cum a scăzut valoarea de referință
Potrivit unei analize Gândul, valoarea de referință a coborât treptat pe parcursul negocierilor: de la 4.320 de lei, în varianta inițială pregătită de fostul ministru PSD al Muncii, Florin Manole, la 4.100 de lei în luna iulie și, în cele din urmă, la 4.000 de lei în forma discutată la Cotroceni. Suma se aplică începând din decembrie 2026 și pe parcursul întregului an 2027.
Reducerea vine în contextul în care Comisia Europeană a acceptat o anvelopă salarială de 8 miliarde de lei, în timp ce negocierile cu sindicatele au împins necesarul estimat de Guvern la peste 12 miliarde de lei.
Reacția președintelui Cartel Alfa
Bogdan Hossu, președintele Confederației Cartel Alfa, a criticat dur noua formă a legii într-o intervenție la Antena 3 CNN. Liderul sindical a explicat că problema nu se limitează la reducerea cu 100 de lei a valorii de referință, ci vizează și diminuarea coeficienților de ierarhizare pentru mai multe familii ocupaționale.
🗞️ Citește și Acestea
„Practic noua formă e mai proastă decât toate formele anterioare”, a declarat Hossu la Antena 3 CNN, adăugând că pe lângă scăderea valorii de referință scad și coeficienții pentru numeroase profesii din sectorul bugetar.
De ce s-a redus valoarea de referință
Președintele Cartel Alfa susține că reducerea cu 100 de lei a fost soluția găsită de inițiatorii proiectului pentru a acoperi diferența dintre suma acceptată de Comisia Europeană și necesarul de finanțare negociat cu sindicatele. Hossu a mai spus că Guvernul ar fi putut rezolva problema resurselor financiare prin dezvoltare economică, nu prin reducerea valorii de referință.
Liderul sindical a avertizat și asupra mecanismului transitoriu prevăzut în proiect, care ar putea permite scăderi suplimentare ale valorii de referință în anii următori, în funcție de evoluția unor indicatori precum productivitatea sau gradul de colectare a taxelor. Potrivit lui Hossu, coeficienții rămân fixați pentru cel puțin patru ani, însă valoarea de referință rămâne singurul parametru care poate fi ajustat.
Ce alte modificări conține proiectul
Forma finală a legii introduce și schimbări în mecanismul diferenței salariale tranzitorii, sumă menită să compenseze angajații al căror salariu ar scădea prin aplicarea noii grile. Diferența se acordă atunci când noul salariu calculat este mai mic decât cel din noiembrie 2026 și se diminuează progresiv, pe măsură ce venitul crește. Proiectul menține structura de 12 grade salariale și un raport de 1 la 8 între cel mai mic și cel mai mare salariu de bază din sistemul public.
Ce urmează pentru Legea salarizării
Partidele urmează să analizeze proiectul în zilele următoare, cu noi runde de discuții tehnice programate pentru weekend. Liderii politici ar urma să revină la Palatul Cotroceni la începutul săptămânii viitoare, pentru a stabili dacă există consens asupra formei finale.
Legea salarizării unitare reprezintă unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, iar de adoptarea sa până la termenul de 31 august sunt legate 770 de milioane de euro din fonduri europene. Miza financiară explică presiunea de timp sub care se poartă negocierile, chiar dacă sindicatele resping în continuare forma actuală a proiectului.
