Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Nicușor Dan va conduce delegația României la segmentul de nivel înalt al celei de-a 81-a sesiuni a Adunării Generale a ONU, de la New York, și va susține candidatura românească la conducerea Francofoniei, a anunțat Administrația Prezidențială, potrivit Jurnalul.
Discursul din 23 septembrie, prima apariție a lui Dan la ONU
Va fi prima participare a șefului statului la reuniunea anuală a Adunării Generale a ONU. Președintele va susține intervenția națională a României în plen pe 23 septembrie 2026, zi în care va pune accent pe implicarea țării în procesul de reformare a organizației și pe contribuția României la menținerea păcii și securității internaționale.
Sesiunea 81 a Adunării Generale se deschide oficial pe 8 septembrie, iar dezbaterea generală la nivel înalt este programată între 22 și 28 septembrie. Tema centrală a acestei ediții este „Restabilirea încrederii, gestionarea transformării: o Organizație a Națiunilor Unite care aduce rezultate pentru toți”.
Lobby pentru candidatura lui Dacian Cioloș la șefia Francofoniei
În marja reuniunii de la New York, președintele va avea întrevederi bilaterale cu alți șefi de stat și de Guvern, iar una dintre temele urmărite de delegația română va fi promovarea candidaturii lui Dacian Cioloș la funcția de secretar general al Organizației Internaționale a Francofoniei.
🗞️ Citește și Acestea
Nicușor Dan l-a propus oficial pe Cioloș, fost prim-ministru și fost comisar european pentru agricultură, în martie 2026, cu ocazia Zilei Internaționale a Francofoniei. „Este o opțiune cu vocația de a reuni, este o opțiune constructivă”, spusese președintele atunci, potrivit G4Media, subliniind că regiunea de proveniență a candidatului nu a mai avut până acum un secretar general al organizației.
Competiție cu doi candidați din Africa Centrală
Cioloș concurează cu doi candidați care provin din aceeași regiune geografică, Africa Centrală, un aspect pe care Nicușor Dan l-a subliniat încă de la lansarea candidaturii ca un argument pentru diversitate regională în competiție. Actuala șefă a organizației, Louise Mushikiwabo, fost ministru de externe al Rwandei, se află la finalul celui de-al doilea mandat.
Noul secretar general al OIF, pentru perioada 2027 și 2030, va fi ales în noiembrie, la summitul Francofoniei din Cambodgia. Cioloș a prezentat, în iulie, la Ambasada României de la Paris, manifestul „Reunim pentru a construi, viziune pentru Francofonia în 2030″.
Fostul premier a recunoscut, la lansarea propriei candidaturi, că apartenența la Europa de Est ridică întrebări în rândul unor state membre din Africa, unde se află majoritatea țărilor din OIF, dar și-a exprimat dorința de a lucra cu toate țările francofone pentru a transforma spațiul comun într-un catalizator al oportunităților.
Funcția de secretar general este cea mai înaltă responsabilitate din structura OIF: titularul este ales de summit pentru un mandat de patru ani, reprezintă legal organizația, pune în practică deciziile Consiliului Permanent al Francofoniei, pe care îl și prezidează, și conduce acțiunea politică a organizației, al cărei purtător de cuvânt este. România face parte din spațiul francofon instituțional de mai multe decenii, iar Bucureștiul găzduiește un birou regional al OIF pentru Europa Centrală și de Est.
De ce contează dublul obiectiv al deplasării
Participarea la Adunarea Generală a ONU are, prin ea însăși, o miză simbolică pentru orice șef de stat aflat la prima ediție de acest gen. Însă alăturarea unui obiectiv concret, sprijinirea unui candidat român pentru o funcție de conducere internațională, transformă deplasarea într-un test practic al capacității diplomatice a Bucureștiului de a-și mobiliza rețeaua de relații bilaterale într-un interval de câteva zile.
Agenda deplasării, încă în lucru
Administrația Prezidențială precizează că programul complet al întâlnirilor și evenimentelor la care va participa Nicușor Dan în marja segmentului de nivel înalt va fi anunțat mai aproape de data reuniunii de la New York.
Miza dublă a deplasării, un discurs oficial în plenul ONU și un efort diplomatic pentru un post de conducere într-o organizație internațională, arată cum România încearcă să își folosească prima participare prezidențială la Adunarea Generală pentru un obiectiv concret, nu doar simbolic.
