Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Blocul Național Sindical solicită ministrului Radu Miruță răspunsuri clare privind beneficiile reale ale programului european SAFE pentru industria românească de apărare, după ce oficialul ar fi evitat o dezbatere directă pe acest subiect.
BNS acuză evitarea dialogului direct.
Reprezentanții BNS susțin că ministrul Apărării a acceptat inițial o dezbatere față în față cu liderul confederației pe tema programului SAFE, însă ulterior a renunțat la dialog, preferând o apariție individuală într-un alt studio de televiziune.
„La finalul săptămânii trecute într-o emisiune tv, opinia publică din România a privit stupefiată cum ministrul Apărării, Radu Miruță a devenit apostolul programului european SAFE”, se arată în comunicatul BNS, potrivit Adevărul.
Sindicaliștii critică declarațiile ministrului privind avantajele programului, printre care achiziții la jumătate de preț, plăți amânate cu 10 ani și dobânzi mici. „Adevărul este, domnule ministru Miruță, că ne-am săturat de minciuni!”, adaugă BNS.
🗞️ Citește și Acestea
Cinci întrebări pentru ministrul Apărării.
BNS adresează public cinci întrebări esențiale ministrului Apărării, solicitând răspunsuri punctuale și asumate. Prima întrebare vizează existența unei strategii naționale clare: „Are România un program, o strategie care, plecând de la resurse și punctele tari, să stabilească obiective și căi de acțiune?”
Reprezentanții BNS susțin că fără o astfel de viziune integrată, SAFE riscă să fie doar un mecanism de finanțare a unor achiziții, fără efecte structurale asupra economiei.
A doua solicitare se referă la obiectivele industriale concrete. Sindicaliștii cer exemple precise: „Pentru obiectivul industrial X care presupune transferuri de tehnologie și angajarea unui număr de Y lucrători, vom realiza exporturi anuale estimate la Z milioane de euro/an, începând cu anul…”
Sustenabilitate financiară sub semnul întrebării.
O altă temă sensibilă abordată de BNS este sustenabilitatea financiară. Organizația sindică întreabă dacă există o evaluare privind cash-flow-ul și valoarea netă a programelor de înzestrare pentru următorii 10 ani, perioadă în care România va avea de plătit aproximativ 4 miliarde de euro dobânzi, adică 300 milioane de euro anual.
„Există vreo proiecție financiară care să dea substanță declarației președintelui și afirmațiilor dvs. repetate sau rămâne să descoperim la sfârșit că industria autohtonă doar s-a dezmorțit puțin pe perioada livrărilor, iar după aceea a murit la loc?”, întreabă BNS, conform Cotidianul.
Un punct central al criticilor îl reprezintă definiția conceptului de „producție realizată în România”. BNS pune sub semnul întrebării dacă actualele formule de localizare promovate în cadrul programelor derulate cu companii precum IVECO, Otokar sau Hanwha POT fi considerate offset real sau doar operațiuni de asamblare limitate în timp.
Sindicaliștii solicită date concrete privind valoarea adăugată realizată în România în cadrul programelor aflate în derulare la Uzina Mecanică București și la fabrica IVECO, întrebând explicit dacă, odată finalizate livrările, activitatea industrială continuă sau liniile de producție se închid.
Contextul programului SAFE.
România a depus o aplicație de 16,68 miliarde de euro pentru finanțare prin programul SAFE, din care 9,53 miliarde de euro sunt destinate înzestrării militare, prin 21 de proiecte individuale și comune cu alte state membre.
Programul SAFE oferă condiții financiare avantajoase: credit pe 45 de ani, perioadă de grație de 10 ani (fără plăți de rate până în 2035) și dobândă încadrată la categoria AAA. Printre achizițiile anunțate se numără rachete Mistral (652 milioane de euro), elicoptere Super Puma H225M (865 milioane de euro) și echipamente din zona navală, infanterie și tehnologie cibernetică.
În încheiere, reprezentanții BNS avertizează că lipsa unor răspunsuri clare ar putea confirma temerile că România a intrat nepregătită în negocierile legate de SAFE. „La fel ca predecesorii dvs., jucați un rol secundar într-o piesă scrisă de alții! La fel ca în alte dăți, absența unor răspunsuri clare ne va întări convingerea că și de data asta am intrat nepregătiți în negocieri!”
