Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Senatorii au adoptat o propunere legislativă prin care salariații din familiile monoparentale vor beneficia de un concediu de odihnă suplimentar de cel puțin trei zile lucrătoare pe an, inițiativă înregistrată încă din vară, potrivit Newsweek România.
Modificare la Codul Muncii, votată cu majoritate confortabilă
Proiectul modifică articolul 147 alineatul (1) din Codul Muncii și adaugă familiile monoparentale în categoria salariaților care beneficiază deja de concediu suplimentar, alături de cei care lucrează în condiții grele sau vătămătoare, nevăzători, persoane cu handicap și tineri sub 18 ani. Propunerea a fost adoptată cu 86 de voturi „pentru” și 22 de abțineri și urmează să ajungă la Camera Deputaților, care are rol decizional în acest caz.
Întrucât durata minimă a concediului de odihnă anual este, în prezent, de 20 de zile lucrătoare, mamele și tații care își cresc singuri copiii vor beneficia, dacă legea trece și de Camera Deputaților, de cel puțin 23 de zile de concediu pe an.
Peste 160.000 de gospodării monoparentale în România
Conform expunerii de motive a inițiativei, între 6% și 7% dintre gospodăriile cu copii din România sunt monoparentale, iar în peste 80% dintre cazuri părintele care crește singur copilul este mama. Potrivit celor mai recente date ale Institutului Național de Statistică, citate în proiect, în anul 2025 existau aproximativ 160.000 de astfel de gospodării, dintre care circa 85% conduse de mame singure și 15% de tați singuri, față de aproximativ 144.000 în 2022.
🗞️ Citește și Acestea
Inițiatorii au mai arătat, potrivit stiripesurse.ro, că numărul divorțurilor rămâne semnificativ raportat la cel al căsătoriilor, un fenomen care contribuie, potrivit acestora, la creșterea numărului de copii aflați în îngrijirea unui singur părinte.
Ce propunea inițial avizul Consiliului Economic și Social
Forma inițială a proiectului, depusă în vară, a trecut prin avizul Consiliului Economic și Social, care a propus, la momentul respectiv, o formulă mai amplă, în care numărul de zile suplimentare să crească progresiv în funcție de numărul de copii. CES a recomandat inclusiv o clauză explicită de protecție anti-discriminare la angajare, astfel încât informația privind statutul de părinte monoparental să nu poată fi cerută candidaților în procesul de recrutare.
Forma adoptată acum de Senat păstrează, însă, varianta simplă: minimum trei zile suplimentare, indiferent de numărul de copii aflați în întreținere.
Legea nu este, deocamdată, definitivă. Camera Deputaților, for decizional, poate menține forma votată de Senat sau poate opera modificări asupra numărului de zile ori a condițiilor de acordare. Până la promulgare, angajatorii nu au, așadar, obligația legală de a acorda cele trei zile suplimentare salariaților aflați în această situație. Diferența dintre varianta simplă votată de Senat și propunerea mai amplă a CES, cu zile progresive în funcție de numărul de copii, rămâne principalul punct care ar putea fi rediscutat în etapa următoare.
