Procurorul Claudiu Sandu, fost vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), a criticat în repetate rânduri, în ultimele luni, deciziile luate la vârful sistemului judiciar, potrivit G4Media, inclusiv numirea procurorului general Cristina Chiriac, făcută de președintele Nicușor Dan fără avizul favorabil al CSM.
Un turneu prin țară, cu opriri la Oradea
Potrivit unor informații publicate de Gândul, procurorul Sandu ar urma să aibă întâlniri cu mai mulți colegi din magistratură, printre care și procurorul Ciprian Florentin Man, fost șef al DNA Oradea. Sursa citată susține că, în cadrul acestor discuții, Sandu ar încuraja nemulțumirile colegilor din teritoriu, în special în privința modului în care este condus, în prezent, Parchetul General.
Claudiu Sandu nu este la prima ieșire publică de acest fel. În septembrie, el a scris pe Facebook, potrivit Euronews România, că numirile la marile parchete au fost o „decizie exclusiv politică”, adăugând că, în opinia sa, „există o singură putere: puterea politică”.
Cine este procurorul Claudiu Sandu
Fost prim-procuror al Parchetului de pe lângă Tribunalul Brașov, Claudiu Sandu a devenit unul dintre magistrații cunoscuți publicului larg după apariția sa în documentarul Recorder „Justiție capturată”, realizat cu puțin timp înainte de numirea conducerii DNA, a Parchetului General și a DIICOT.
Un raport al Inspecției Judiciare, citat de stiripesurse.ro, l-a acuzat pe procuror de „delegitimarea actului de justiție”, susținând că intervențiile sale publice au avut o forță simbolică sporită prin poziția instituțională pe care o deținea și au fost preluate ulterior în materiale de presă critice la adresa sistemului judiciar.
🗞️ Citește și Acestea
Ce a fost „Spectacolul Cătușelor”
Discuția despre rolul lui Claudiu Sandu readuce în atenție și modul în care funcționa DNA în perioada în care Laura Codruța Kovesi conducea instituția, între mai 2013 și iulie 2018. În acei ani a apărut termenul „Spectacolul Cătușelor”, care descrie practica plimbării suspecților, adesea politicieni sau oameni de afaceri, prin fața camerelor de filmat, în timpul arestărilor.
Printre cazurile citate ca exemple de arestări urmate de achitări se numără cel al fostei șefe AEP, Ana Maria Pătru, reținută în noiembrie 2016 și achitată ulterior de Curtea de Apel București, precum și cel al fostei șefe DIICOT, Alina Bica, achitată definitiv de ÎCCJ în două dosare, deși a fost condamnată definitiv, în 2019, într-un alt dosar.
Un al treilea exemplu este cel al fostului patron Pro TV, Adrian Sârbu, arestat în februarie 2015 și acuzat de instigare la evaziune fiscală și delapidare. Procesul său a fost afectat de nereguli de procedură constatate de ÎCCJ, iar în 2026 Curtea de Apel București a confirmat că fapta s-a prescris.
Tensiuni nerezolvate în interiorul sistemului judiciar
Nu există, până la acest moment, o reacție oficială publică a procurorului general Cristina Chiriac cu privire la acuzațiile potrivit cărora Claudiu Sandu ar încuraja o „revoltă” internă împotriva conducerii Parchetului General.
Episodul readuce în discuție o tensiune mai veche în interiorul CSM și al Parchetului General: pe de o parte, procurori care se revendică drept „reformiști” și critică modul în care sunt luate deciziile instituționale, pe de altă parte o conducere nou-instalată, care nu a beneficiat de girul complet al CSM la numire. Miza reală rămâne dacă aceste tensiuni individuale se vor transforma într-un conflict instituțional deschis, sau vor rămâne, ca până acum, la nivelul unor postări și declarații punctuale.
