Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că expertul judiciar are dreptul de a exercita o cale de atac împotriva hotărârii prin care instanța i-a soluționat cererea de majorare a onorariului provizoriu, potrivit G4Media. Decizia clarifică o problemă de drept discutată frecvent în practica instanțelor civile.
Ce a stabilit, concret, ÎCCJ
Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al Înaltei Curți a pronunțat, pe 21 septembrie, Decizia nr. 87/2026, în interpretarea articolului 458 din Codul de procedură civilă. Potrivit acestui text, sesizarea a fost formulată de Curtea de Apel Alba Iulia și de Tribunalul Iași, în două dosare distincte în care problema majorării onorariilor de expertiză a ajuns în fața instanțelor.
Soluția instanței supreme este clară: expertul judiciar care solicită majorarea onorariului provizoriu are, potrivit unei relatări a Mediafax, „calitatea procesuală activă” de a contesta soluția dată propriei cereri. Cu alte cuvinte, dacă instanța respinge sau limitează majorarea cerută, expertul poate ataca acea soluție ca orice altă parte interesată din proces.
De ce nu era, până acum, o chestiune clară
Articolul 458 din Codul de procedură civilă prevede, ca regulă, că părțile din proces POT exercita căile de atac, cu excepția situațiilor în care legea recunoaște acest drept și altor persoane. Deoarece expertul nu este parte inițială a litigiului, ci un auxiliar al instanței, exista o zonă de incertitudine legată de posibilitatea sa de a contesta soluțiile referitoare la propria remunerație.
🗞️ Citește și Acestea
ÎCCJ a stabilit că stabilirea onorariului nu poate fi tratată drept o simplă măsură de administrare judiciară, categorie de acte care, potrivit articolului 465 din același Cod, nu poate fi atacată. Instanța supremă a motivat că expertul devine, în chestiunea propriului onorariu, titularul unui drept de creanță propriu, cu o configurație juridică distinctă de restul procesului.
Ce nu schimbă decizia
Deși recunoaște dreptul la calea de atac, Decizia nr. 87/2026 nu obligă instanțele să majoreze automat onorariile experților judiciari. Clarificarea vizează exclusiv posibilitatea procedurală de a contesta soluția, nu criteriile după care se stabilește cuantumul remunerației.
De asemenea, contestația formulată de expert cu privire la propriul onorariu nu redeschide și nu blochează restul dispozițiilor din hotărâre. Dacă părțile din proces nu atacă celelalte aspecte ale soluției, acestea rămân definitive, indiferent de soarta contestației depuse de expert.
Până la publicarea acestui articol, nu a fost identificată o reacție oficială din partea unei asociații profesionale a experților judiciari cu privire la Decizia nr. 87/2026.
Ce înseamnă pentru cei implicați în procese civile
Decizia are relevanță directă pentru toate cauzele civile în care este necesară o expertiză judiciară, un tip de probă frecvent în litigii de construcții, malpraxis, evaluări imobiliare sau contabile. Practic, experții nemulțumiți de suma stabilită de instanță nu mai trebuie să accepte tacit soluția, ci pot cere reanalizarea ei într-o cale de atac formală.
Când devine obligatorie decizia
Potrivit articolului 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, dezlegarea dată de ÎCCJ este obligatorie pentru instanța care a solicitat-o de la data pronunțării, iar pentru celelalte instanțe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial. Decizia nr. 87/2026 urmează să fie publicată după redactarea motivării, moment din care interpretarea devine unitară pentru toate instanțele din țară.
Cum funcționează, în practică, onorariul unui expert judiciar
În procesele civile în care este necesară o expertiză, instanța stabilește, prin încheierea de numire a expertului, un onorariu provizoriu, calculat în funcție de complexitatea obiectivelor și de volumul estimat de muncă. După finalizarea lucrării, expertul poate solicita majorarea acestei sume, dacă activitatea efectiv depusă a depășit estimarea inițială.
Până la această decizie a ÎCCJ, practica instanțelor nu era unitară în privința posibilității expertului de a contesta soluția dată unei asemenea cereri de majorare. Unele instanțe tratau chestiunea ca pe o simplă măsură administrativă, nesusceptibilă de atac, ceea ce lăsa expertul fără o cale reală de a-și apăra pretenția financiară.
Cine a solicitat clarificarea
Sesizările care au condus la pronunțarea Deciziei nr. 87/2026 au venit de la Curtea de Apel Alba Iulia, într-un dosar aflat pe rolul instanței începând din 2022, și de la Tribunalul Iași, într-un dosar înregistrat în 2024. Ambele instanțe au considerat necesară o dezlegare unitară a problemei de drept, tocmai pentru a evita soluții diferite în cauze similare.
Completul care a pronunțat decizia a fost format din 19 judecători ai Secției I civile, Secției a II-a civile și Secției de contencios administrativ și fiscal, o configurație extinsă, specifică mecanismului hotărârilor prealabile prin care ÎCCJ dezleagă chestiuni de drept cu impact la nivel național.
