Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Pete Hegseth, actualul secretar american al Apărării, cerea în mod repetat în 2016 ca membrii armatei americane să refuze „ordinele ilegale” ale unui potențial președinte Donald Trump – exact poziția pe care acum o califică drept „josnică” când congresmeni democrați fac aceeași recomandare, potrivit StiriPeSurse.ro.
Declarațiile din 2016: „Armata nu va urma ordine ilegale”.
Într-un videoclip descoperit de CNN din martie 2016, când Donald Trump era candidat republican la președinție, Hegseth, pe atunci colaborator al Fox News, a răspuns la comentariile lui Trump clarificând că membrii serviciului militar aveau datoria de a refuza orice ordin ilegal.
„Nu vei urma pur și simplu acel ordin dacă este ilegal„, a spus Hegseth într-o apariție în emisiunea Fox & Friends. El a repetat comentarii similare într-o apariție la Fox Business mai târziu în aceeași lună, conform raportului CNN.
În 2016, Trump promisese că personalul militar american va executa ordine, inclusiv uciderea familiilor teroriștilor și reintroducerea unor forme interzise de tortură, dacă va deveni președinte. „Armata nu va urma ordine ilegale„, a spus atunci Hegseth despre afirmația lui Trump, pe care candidatul republican a retras-o ulterior.
Voltă completă în 2025: „Comportament sediţios”.
În prezent, în calitate de șef al Pentagonului, Hegseth i-a criticat dur pe legislatorii democrați pentru că au exprimat îngrijorări similare cu cele pe care le-a exprimat el însuși în 2016. Luna trecută, senatorul din Arizona Mark Kelly și alți cinci democrați cu experienţă militară au postat un videoclip în care încurajau personalul militar să nu se supună „ordinelor ilegale” ale administrației Trump.
Hegseth i-a acuzat pe legislatorii democrați că răspândesc informații „josnice, imprudente și false„, iar Pentagonul a anunțat că va lansa o anchetă împotriva lui Kelly, relatează Digi24.ro. Trump a comentat că senatorul și ceilalți congresmeni „ar trebui să fie în închisoare în acest moment” și a sugerat că aceștia s-ar fi angajat într-un „comportament sediţios, pedepsit cu moartea„.
Controversa atacurilor asupra bărcilor cu droguri.
Dezbaterea se află în centrul unei dispute politice aprinse declanşate de uciderea de către SUA a unor presupuși traficanți de droguri aflaţi pe ambarcațiuni în largul coastelor Venezuelei și Columbiei. Hegseth este implicat într-o controversă legată de un al doilea atac asupra unei presupuse bărci cu droguri, pe 2 septembrie, în care au fost uciși doi supraviețuitori ai unui atac anterior.
Atacurile administrației în Caraibe și Pacificul de Est au ajuns la numărul de 20 și, potrivit rapoartelor oficiale, au curmat viața a peste 80 de persoane. Criticii au descris atacurile ca fiind execuții ilegale și extrajudiciare, subliniind că infracțiunea de trafic de droguri nu poate fi pedepsită cu execuția fără proces.
Sâmbătă, Hegseth a comparat suspecții de trafic de droguri cu teroriștii al-Qaida și a declarat la biblioteca prezidențială Ronald Reagan: „Dacă lucrezi pentru o organizație teroristă desemnată și aduci droguri în această țară cu o barcă, te vom găsi și te vom scufunda. Să nu existe nicio îndoială în privința asta„.
Consecințe și controverse.
În 2016, Hegseth a susținut că membrii serviciului militar ar putea suferi consecințe penale pentru executarea unor ordine ilegale. „Iată problema cu Trump„, a declarat el în emisiunea lui Megyn Kelly. „El spune: ‘Dați-i drumul și omorâți familia. Torturați-i. Mergeți mai departe de waterboarding’. Ce se întâmplă când oamenii urmează aceste ordine sau nu le urmează? Nu este clar dacă Donald Trump îi va susține„.
Acum, Hegseth susține că Trump are puterea de a întreprinde acțiuni militare „după cum consideră de cuviință” și respinge îngrijorările că atacurile încalcă dreptul internațional. „Președintele Trump poate și va întreprinde acțiuni militare decisive după cum consideră de cuviință pentru a apăra interesele națiunii noastre„, a declarat șeful Pentagonului.
Schimbarea dramatică de poziție a lui Hegseth subliniază tensiunile crescânde dintre Casa Albă și Congres privind limitele autorității militare prezidențiale și obligațiile legale ale forțelor armate americane.






















