Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Marius Voineag, șeful Direcției Naționale Anticorupție, a ales să răspundă acuzațiilor din documentarul Recorder printr-o prezentare detaliată, cu documente concrete, în locul unei confruntări publice directe. Procurorul-șef a explicat într-un interviu la Antena 3 CNN că a preferat calea argumentelor scrise pentru a-și susține poziția, potrivit România Liberă.
Strategia șefului DNA în fața criticilor.
„Mă bucur că am avut șansa, inclusiv după documentarul la care faceți referire, să merg cu un biblioraft în care să explic inclusiv argumentele astea”, a declarat Voineag pentru Antena 3 CNN. Procurorul-șef a subliniat că, dincolo de percepții și interpretări publice, a considerat esențială prezentarea unor date concrete și verificabile.
Conform unor surse de la Cotroceni citate de StiriPeSurse, președintele ar fi ascultat prezentarea șefului DNA și ar fi fost convins de soliditatea argumentelor sau, cel puțin, nu ar fi avut contraargumente în fața documentelor prezentate. Discuția ar fi fost una tehnică, centrată pe cifre, proceduri și rezultate instituționale, nu pe polemici publice.
În spațiul public, Voineag nu a indicat explicit locul întâlnirii și nici nu a menționat numele interlocutorilor, limitându-se la ideea că a ales calea argumentelor scrise. „Este important să ai argumente. De la acest moment încolo, deciziile nu mai sunt ale mele, dar chestiunea esențială este existența sau nu a unor argumente”, a explicat el.
🗞️ Citește și Acestea
De ce documentele, nu conferința de presă.
Șeful DNA a justificat decizia de a evita o confruntare publică directă, mai ales într-un context politic și electoral tensionat. „Un mare minus al mandatului meu a fost comunicarea publică, dar a fost o decizie asumată. Orice cuvânt al procurorului-șef este folosit politic”, a afirmat Voineag.
El a arătat că, pe durata ciclurilor electorale recente, a preferat să reducă aparițiile publice pentru a proteja instituția. „Am încercat să salvez DNA, să nu poată fi utilizată politic sub nicio formă. În acele momente complicate, DNA nu era parte din vacarmul public”, a spus procurorul-șef.
Prezentarea unor documente detaliate, într-un cadru instituțional, a fost văzută ca o soluție mai eficientă decât reacțiile punctuale în mass-media. „Cel mai probabil vor exista în continuare atacuri, dar suntem pregătiți, pentru că știm foarte bine ce am făcut în acești trei ani”, a mai declarat Voineag.
Acuzațiile din documentarul Recorder.
Documentarul „Justiție capturată”, realizat de Recorder în decembrie 2025, a pus sub semnul întrebării activitatea DNA sub conducerea lui Marius Voineag. Procurori actuali și foști au acuzat că șeful DNA ar fi pretins „control asupra dosarelor” aflate în lucru, ceea ce ar fi dus la întârzierea sau blocarea unor anchete importante.
În urma acestor dezvăluiri, Consiliul Superior al Magistraturii a sesizat Inspecția Judiciară pentru verificarea acuzațiilor, conform HotNews. Secția pentru procurori a CSM a decis cu unanimitate transmiterea cauzei către Inspecție „într-un termen considerat rezonabil”.
Marius Voineag a respins acuzațiile, susținând că DNA a instrumentat „dosare consistente și de mare importanță” în mandatul său. El a transformat criticile într-o „invitație de a accelera lupta anticorupție” și a subliniat realizările instituției, printre care dosare de anvergură vizând portul Constanța, politicieni de rang înalt și alte cazuri de corupție.
Poziția magistraților și reacțiile publice.
Peste 500 de magistrați și-au manifestat solidaritatea cu judecătorii care au făcut dezvăluiri în documentarul Recorder, printre care și fostul procuror-șef european Laura Codruța Kovesi. Aceasta a atras atenția asupra lipsei de acțiune din România în lupta cu fraudele cu TVA, subliniind că „se pierd cel puțin 50 de miliarde de euro”.
Primarul din Timișoara, Dominic Fritz, i-a cerut public lui Voineag să demisioneze după apariția materialului Recorder, acuzându-l că nu a acționat cu fermitate în cazuri majore de corupție. Totuși, șeful DNA a respins orice presiune externă, afirmând că „justiția se face cu conștiința împăcată și cu profesionalism, nu la presiune publică sau privată”.
Mandatul lui Marius Voineag la DNA se încheie în primăvara anului 2026, cu posibilitate de prelungire. Până atunci, decizia privind viitorul său la conducerea instituției anticorupție rămâne în mâinile autorităților competente, în contextul verificărilor Inspecției Judiciare.
📊
