Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Mark Rutte, secretarul general NATO, a declarat în emisiunea „Face the Nation” de pe postul CBS că statele europene vor ajunge la un acord pentru sprijinirea SUA în conflictul cu Iranul, în ciuda diver genților actuale și a criticilor dure ale președintelui Donald Trump la adresa aliaților europeni.
„Din experiența mea, noi ajungem întotdeauna la un acord”.
În interviul acordat duminică, 22 martie, CBS News, secretarul general al NATO a subliniat că, deși există reticență în rândul unor aliați, „din experiența mea, noi ajungem întotdeauna la un acord”. Rutte a precizat că NATO discută intens modalitățile de a gestiona închiderea Strâmtorii Ormuz, principala arteră de transport petrolier din lume.
„Ceea ce știu este că aliații colaborează pentru a discuta despre modul în care se poate redeschide strâmtoarea”, a explicat fostul prim-ministru olandez, conform Digi24.
Declarațiile vin după ce Trump i-a numit pe aliații NATO „foarte proști” pentru refuzul de a trimite nave și forțe militare pentru securizarea Strâmtorii Ormuz, avertizând că reconsiderarea rolului SUA în Alianță era „cu siguranță ceva la care ar trebui să ne gândim”.
🗞️ Citește și Acestea
Aliații europeni, neinformați în faza de planificare.
Un element esențial dezvăluit în interviu este că Europa nu a fost consultată în stadiul de planificare a atacurilor SUA-Israel asupra Iranului lansate la sfârșitul lunii februarie. Rutte a evitat să confirme dacă știa dinainte despre atacuri, declarând că nu discută public astfel de detalii, dar a susținut că a avut „multe conversații” cu oficialii americani și că Washingtonul și NATO „coordonează îndeaproape” acțiunile, potrivit Digi24.
Statele Unite și Israelul au lansat atacurile fără consultare prealabilă cu aliații europeni, un aspect care a generat tensiuni suplimentare în cadrul Alianței.
Lecția Coreei de Nord: „Dacă negocierile durează prea mult, poți rata momentul”.
Rutte a avertizat că tergiversarea negocierilor cu Iranul ar putea duce la un scenariu similar celui din Coreea de Nord, unde regimul a reușit în cele din urmă să dobândească armament nuclear. „Am văzut în cazul Coreei de Nord că, dacă negocierile durează prea mult, poți rata momentul în care mai poți rezolva situația. Iar Coreea de Nord are acum capacitate nucleară”, a declarat secretarul general NATO, conform Digi24.
„Dacă Iranul ar dobândi capacitate nucleară, împreună cu capacitatea de a lansa rachete, acest lucru ar reprezenta o amenințare directă, o amenințare existențială pentru Israel, pentru regiune, pentru Europa și pentru stabilitatea globală”, a adăugat acesta.
Divergențe în cadrul NATO: Turcia și Spania, singurele state fără sprijin deplin.
Din cele 32 de state membre ale NATO, doar Turcia și Spania nu oferă sprijin deplin pentru operațiunile SUA-Israel în Iran. Conform Digi24, Rutte a fost confruntat cu o reacție dură din partea Spaniei după ce a afirmat că există un „sprijin larg” în rândul membrilor Alianței pentru atacurile SUA-Israel asupra Iranului.
În schimb, România și Regatul Unit au permis utilizarea bazelor militare de pe teritoriul lor pentru lansarea atacurilor. Și Baza Ramstein din Germania a înregistrat o intensificare a activității militare americane.
Reacția la criticile lui Trump: strategia evitării confruntării publice.
Întrebat dacă nemulțumirea exprimată de președintele Statelor Unite față de unii aliați ar putea afecta implicarea Washingtonului în NATO, Mark Rutte a subliniat importanța unității în cadrul Alianței și a reiterat principalele obiective de securitate, evitând o confruntare retorică directă cu Trump.
„Sarcina lui Rutte este să mențină unitatea NATO și este greu de văzut cum o bătălie retorică cu Trump l-ar putea ajuta să facă asta”, a comentat Oana Lungescu, fostă purtătoare de cuvânt a NATO, în prezent cercetătoare principală la think tank-ul Chatham House, citată de Digi24.
Implicații pentru resursele NATO: epuizarea arsenalelor și prioritățile Alianței.
Războiul din Iran pune presiune pe resursele NATO destinate sarcinilor principale ale Alianței: sprijinirea Ucrainei și pregătirea pentru un potențial război cu Rusia. „Este foarte clar că orice se folosește în Orientul Mijlociu în acest moment, în special sistemele de apărare aeriană, va trebui cel mai probabil înlocuit”, a declarat Pieter Wezeman, cercetător senior în domeniul armamentului la Institutul Internațional de Cercetare pentru Pace din Stockholm, citat de Digi24.
