Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Baza militară de la Deveselu din județul Olt capătă un rol strategic esențial în contextul escaladării tensiunilor dintre Statele Unite și Iran, devenind un element vital al sistemului de apărare antirachetă NATO. Instalația operațională din 2016 este concepută să protejeze continentul european împotriva rachetelor balistice cu rază medie de acțiune, conform News.ro.
Sistemul Aegis Ashore de la Deveselu, componentă cheie a apărării NATO.
Scutul antirachetă românesc face parte dintr-o rețea complexă NATO care include centrul de comandă BMD de la Ramstein în Germania, radarul american din Kürecik în Turcia, baza Aegis Ashore de la Redzikowo în Polonia și navele Aegis cu capacitate BMD în portul spaniol Rota. Sistemul a fost consolidat semnificativ în 2024 prin operaționalizarea bazei poloneze, completând astfel arhitectura de protecție transatlantică.
Instalația de la Deveselu găzduiește trei baterii cu câte 24 de rachete interceptoare SM-3 fiecare, fără focoase explozive, care neutralizează rachetele inamice prin impact cinetic. Poziționarea strategică la aproximativ 2.500 km de Iran permite sistemului să intercepteze rachetele balistice iraniene Shahab 3, capabile să atingă Europa Centrală, inclusiv teritoriul României.
Generalul Gheorghiță Vlad, șeful Statului Major al Apărării, a confirmat pentru Europa Liberă că „instalațiile antirachetă de la Deveselu au fost upgradate” în 2019 și 2023, pentru a fi perfect compatibile cu echipamentele americane și NATO de ultimă generație.
🗞️ Citește și Acestea
Capacitățile defensive și limitările sistemului antirachetă.
Scutul de la Deveselu și-a demonstrat eficiența prin teste repetate, înregistrând o rată de succes de aproximativ 82% în interceptarea rachetelor din 2002 încoace, potrivit datelor oficiale ale Ambasadei SUA în România, citate de Ziarul Financiar. Racheteele SM-3 sunt eficiente împotriva rachetelor balistice cu rază medie de acțiune care au o încărcătură nucleară potențială.
Experții avertizează totuși asupra limitărilor sistemului. Kingston Reif, specialist în rachete la Asociația pentru Controlul Armelor din Washington, a declarat pentru The National Interest că interceptoarele SM-3 probabil nu ar funcționa împotriva armelor hipersonice moderne, având în vedere traiectoria imprevizibilă și altitudinea redusă de zbor a acestora.
În aprilie 2024, rachete similare celor de la Deveselu au fost utilizate cu succes pentru prima dată în luptă, când interceptori SM-3 lansați de pe nave americane din Marea Mediterană au doborât rachete balistice iraniene care vizau ținte din Israel.
Tensiunile actuale și rolul strategic al României în arhitectura NATO.
Pe fondul atacurilor recente dintre SUA-Israel și Iran din 28 februarie 2026, scutul de la Deveselu devine din ce în ce mai relevant pentru securitatea europeană. Conform unei hărți publicate de Forțele de Apărare ale Israelului în iunie 2025, România se află în raza maximă de acoperire de până la 2.000 de kilometri a arsenalului iranian de rachete balistice.
Oficialii NATO subliniază constant caracterul pur defensiv al instalației. „Sistemul de apărare antirachetă balistică Aegis Ashore încorporează zeci de ani de operațiuni fiabile”, a declarat comandatul Aegis Ashore, John E. Fitzpatrick, pentru Europa Liberă în 2020, precizând că „singura capabilitate este lansarea de interceptoare SM-3 împotriva rachetelor balistice venite din Iran”.
Generalul (r) Virgil Bălăceanu explică pentru aceeași sursă că actualizarea scutului a fost grăbită de războiul din Ucraina și de postura agresivă a Federației Ruse, în contextul în care „NATO trebuie să-și actualizeze postura de apărare și descurajare la granița de est a alianței”.
Baza militară de la Deveselu găzduiește aproximativ 750 de militari și civili americani și români, deservind un sistem care a devenit esențial pentru echilibrul strategic regional. În contextul crizei actuale din Orientul Mijlociu, rolul României ca gazdă a acestui element vital de apărare NATO se consolidează, transformând județul Olt într-un punct strategic de importanță majoră pentru securitatea europeană.
