Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat care este „cel mai negru scenariu” în cazul în care legea pensiilor speciale ar fi din nou respinsă, dar dă asigurări că niciun proiect de infrastructură nu va fi afectat, chiar dacă România ar pierde fonduri europene, potrivit StiriPeSurse.ro.
Garanții ferme pentru finalizarea investițiilor.
Întrebat despre pierderile potențiale și proiectele care ar putea fi înghețate, ministrul a subliniat că Executivul are încredere în noua formă a legii. Guvernul a prelungit perioada de interimat de la 10 ani la 15 ani, singura modificare față de varianta anterioară respinsă de Curtea Constituțională în octombrie 2025.
Pîslaru a reamintit că CCR s-a pronunțat anterior doar pe formă, nu pe fond. „Ne așteptăm ca în această formă să arătăm foarte clar că prerogativele guvernului sunt evidente în zona de salarizare și pensii„, a declarat oficialul pentru StiriPeSurse.
În privința eventualelor fonduri pierdute, ministrul a fost transparent: „Așa cum noi nu putem da o cifră exactă, nici Comisia Europeană nu poate da o cifră exactă ce se va întâmpla„. România riscă să piardă 231 de milioane de euro din PNRR dacă reforma pensiilor speciale nu este finalizată până la 28 noiembrie 2025, potrivit HotNews.ro.
🗞️ Citește și Acestea
Soluția Guvernului: cofinanțare națională.
Pîslaru a dat asigurări categorice că investițiile nu vor fi puse în pericol. „Nu va exista niciun proiect blocat în lipsa unor plăți. Guvernul își va asuma în mod evident finalizarea tuturor investițiilor pe care acum le are în finalizare„, a promis ministrul.
Oficialul a explicat mecanismul financiar: dacă s-ar pierde granturi europene, ar crește cofinanțarea națională. „Toate proiectele vor fi finanțate până la capăt și vor avea prioritate în fața celor acoperite exclusiv din bugetul național„, a precizat Pîslaru.
Tensiuni cu justiția și presiuni europene.
Contextul reformei pensiilor speciale rămâne extrem de sensibil. În octombrie 2025, CCR a respins o variantă anterioară a legii, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a contestat noul proiect, invocând încălcarea a 37 de decizii ale Curții Constituționale, conform Europa Liberă.
Dragoș Pîslaru a criticat modul în care au fost gestionate revizuirile și ezitările legate de investiții, afirmând că Guvernul vrea să corecteze aceste disfuncționalități. Ministrul s-a declarat solidar cu vicepremierul Oana Gheorghiu, aflată în conflict cu Consiliul Superior al Magistraturii după declarațiile despre pensiile speciale.
Implicații economice și politice.
România și-a asumat reforma pensiilor magistraților prin angajamentele din PNRR, iar blocarea acestui proces ar putea avea consecințe majore. Pe lângă pierderea celor 231 de milioane de euro, credibilitatea Guvernului în fața partenerilor europeni ar fi afectată.
Guvernul mizează pe buna-credință a instituțiilor și pe faptul că forma actualizată a legii va trece de toate filtrele constituționale. Predictibilitatea pentru beneficiarii de fonduri europene, fie că sunt autorități locale sau companii, rămâne prioritară pentru Executiv.
Decizia finală privind reforma pensiilor speciale va avea impact nu doar asupra bugetului public, ci și asupra modului în care România își îndeplinește angajamentele europene în următoarele luni.
