Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Economia Germaniei se confruntă cu „cea mai profundă criză” de după Al Doilea Război Mondial, a avertizat marți cea mai mare federație industrială a țării, criticând guvernul pentru lipsa de acțiune în condițiile celui de-al patrulea an consecutiv de scădere a producției industriale. „Economia germană este în cădere liberă și totuși guvernul nu reacționează cu determinarea necesară„, a declarat Peter Leibinger, președintele Federației Industriilor Germane (BDI), potrivit G4Media.ro.
Producția industrială scade pentru al patrulea an consecutiv.
Avertismentul vine într-un moment critic pentru prima economie europeană. BDI estimează că producția industrială va scădea cu 2% în 2025, marcând cel de-al patrulea an consecutiv de contracție. „Ne așteptăm ca în acest an producția să scadă cu 2%, ceea ce înseamnă că producția industrială va înregistra o scădere pentru al patrulea an consecutiv. Nu este vorba de o criză economică temporară, ci de o scădere structurală„, subliniază BDI.
„În al treilea trimestru, producția a scăzut din nou cu 0,9% față de trimestrul anterior și cu 1,2% față de aceeași perioadă a anului trecut„, a remarcat federația industrială. Situația este cu atât mai gravă cu cât economia zonei euro este prognozată să crească cu 1,1%, iar economia globală cu 3,2%, în timp ce Germania rămâne unul dintre statele cu cele mai slabe performanțe economice din blocul monetar, potrivit Mediafax.
Cauze structurale, nu doar conjuncturale.
„Situația este foarte gravă: industria, în special, a suferit o ruptură structurală„, a declarat Peter Leibinger, subliniind că problemele economice nu sunt doar consecința pandemiei sau a războiului din Ucraina, ci rezultatul unor slăbiciuni structurale persistente încă din 2018. Industriașii germani acuză guvernul de „inacțiune” și cer „o schimbare de direcție în politica economică, cu priorități clare pentru competitivitate și creștere„.
Costurile ridicate ale energiei, concurența internațională acerbă, ratele dobânzilor încă mari și perspectivele economice incerte au afectat puternic economia Germaniei. Mult timp un model în Europa dezindustrializată, Germania s-a bucurat de o sănătate economică solidă în anii 2010, datorită unui model economic bazat pe exportul de produse cu valoare adăugată ridicată, provenite din fabrici care funcționau la capacitate maximă grație gazului rusesc ieftin.
Impact major asupra industriei auto și riscuri tarifare.
Criza se resimte puternic în industria auto, unde Volkswagen a anunțat reduceri de costuri semnificative și restructurări masive. În plus, tarifele comerciale cu care a amenințat președintele american Donald Trump ar putea reduce economia Germaniei cu încă 0,5% în 2025, a avertizat BDI.
Investițiile în echipamente au scăzut cu –1,4% în al doilea trimestru din 2025, exporturile au pierdut teren, iar șomajul a crescut la 6,3%. „Ceea ce vedem acum nu mai este o fluctuație conjuncturală, ci începutul unei reconfigurări structurale„, avertizează analiștii economici.
Efecte de domino în întreaga Europă.
O criză a economiei germane, cea mai mare din Uniunea Europeană alături de cea franceză, ar produce efecte în lanț în toată Europa. „Industria germană se va confrunta cu o scădere dramatică până la sfârșitul anului 2025„, au transmis industriașii, cerând reforme structurale urgente.
„Fiecare lună fără reforme structurale decisive va costa și mai multe locuri de muncă„, estimează BDI. Cancelarul Friedrich Merz, care a ajuns la putere în primăvară după alegerile legislative marcate de ascensiunea extremei drepte, a promis o serie de reforme și o simplificare a birocrației. Însă, pentru industriașii germani, guvernul federal nu acționează suficient de repede.
BDI solicită o reformă a impozitării întreprinderilor, reducerea semnificativă a birocrației și stimulente specifice pentru investiții. „Este crucial să dezvoltăm o relație strategică cu partenerii noștri și să deținem competențe esențiale pe care aceștia le pot găsi doar în Germania„, a concluzionat Leibinger.
Germania nu mai este „motorul Europei„, ci un avertisment viu că o economie avansată se poate bloca dacă pierde competitivitatea și nu reacționează rapid la provocările structurale. Următoarele luni vor fi decisive pentru a vedea dacă prima economie europeană reușește să își revină sau va continua declinul care amenință întregul continent.






















