Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Curtea de Apel București a amânat vineri, 16 ianuarie 2026, pronunțarea în procesul privind suspendarea decretului de numire al judecătorului Dacian Cosmin Dragoș la Curtea Constituțională, stabilind ca nouă dată de pronunțare 30 ianuarie 2026, potrivit portalului instanțelor. Dosarul vizează suspendarea efectelor decretului prezidențial prin care Dragoș a fost numit pentru un mandat de nouă ani, începând cu 13 iulie 2025.
Avocata AUR contestă vechimea juridică a judecătorului CCR.
La sfârşitul anului 2025, avocata Silvia Uscov, reprezentantă a partidului AUR, a depus o cerere la Curtea de Apel Bucureşti pentru suspendarea executării decretului prezidenţial de numire a lui Dacian Dragoş și a hotărârii Senatului de numire a lui Mihai Busuioc la CCR. Contestația se bazează pe argumentul că cei doi judecători nu ar îndeplini condiția de 18 ani vechime în specialitatea juridică în învățământul superior.
Dacian Cosmin Dragoș este profesor universitar la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării și conducător de doctorat la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, fiind angajat al instituției din 2002, potrivit comunicatului Universității Babeș-Bolyai.
La termenul din 5 ianuarie 2026, CAB a amânat pronunţarea pentru 16 ianuarie. În dosar fusese înregistrată și o cerere de recuzare a judecătoarei Olimpiea Creţeanu, respinsă joi ca neîntemeiată. Soluția referitoare la recuzare poate fi atacată cu recurs, care va fi judecat o dată cu fondul cauzei, conform Europa Liberă.
Ședinţa de la CAB era programată să înceapă la ora 9:00, cu o oră înaintea şedinţei de la CCR programate pentru ora 10:00, în care judecătorii constituționali urmau să decidă asupra obiecţiilor de neconstituţionalitate la Legea pensiilor de serviciu ale magistraţilor.
Poziția experților juridici: Tudorel Toader și Augustin Zegrean.
Profesorul universitar Tudorel Toader, fost judecător constituţional, apreciază că ambele cereri de suspendare vor fi respinse. „Eu cred că atât sesizarea referitoare la Dacian Dragoş, cât şi cea referitoare la Mihai Busuioc vor fi respinse. Una ca inadmisibilă, privindu-l pe Busuioc, cealaltă ca neîntemeiată”, a declarat Toader pentru News.ro.
Fostul judecător CCR a explicat că sesizarea în cazul lui Mihai Busuioc este inadmisibilă, întrucât acesta a fost numit printr-o hotărâre a Senatului care, conform Legii 177 din 2010, poate fi supusă doar controlului de constituționalitate pentru hotărâri cu caracter normativ, nu individual. „Hotărârile cu caracter individual nu pot fi contestate la CCR. De aceea spuneam că sesizarea care vizează hotărârea Senatului privindu-l pe Mihai Busuioc este inadmisibilă”, a precizat Tudorel Toader.
Fostul președinte al CCR, Augustin Zegrean, a comentat cu privire la faptul că şedinţele în ambele cazuri au fost stabilite în aceeaşi zi, la interval de o oră. „Puteau să dea în altă zi, că nu cred că cei de la Curtea de Apel nu ştiau că au la ora 10.00 şedinţă acolo. Dar le convine, probabil, şi o să aibă un bun motiv să nu judece nici de data asta cei de la Curtea Constituțională”, a declarat Zegrean pentru News.ro.
În ceea ce priveşte posibilitatea unei decizii defavorabile judecătorilor CCR, Zegrean a afirmat că „nu se va ajunge aşa departe”.
Reacția președintelui Nicușor Dan și a UBB Cluj-Napoca.
Președintele Nicușor Dan a declarat în 6 ianuarie că nu doreşte să pună prea multă patimă în discuţia despre şedinţele de judecată, afirmând că „patima duce la ură, iar aceasta nu este bună în societate”. Șeful statului a refuzat să se pronunţe dacă contestarea celor doi judecători este o modalitate de tergiversare, dar a asigurat că nu se va ajunge la situația ca CCR să rămână fără toți judecătorii numiți.
„În primul rând, eu cred că noi avem dreptate. În esenţă, critica este că domnul Dragoş nu are acei 18 ani suficienţi în materie juridică, când el a predat mai bine de 20 de ani drept”, a declarat Nicușor Dan. Președintele a anunțat că, dacă decretul va fi suspendat, va numi un alt judecător care va intra în complet și se va pronunța pe legea pensiilor magistraților.
Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca a precizat luni într-un comunicat că profesorul Dacian Dragoş ocupă funcții didactice în instituție din 2002, parcurgând traseul de asistent, lector, conferenţiar și profesor universitar. „UBB îşi exprimă ferm dezaprobarea faţă de lansarea în spaţiul public a unor susţineri vădit neîntemeiate, menite doar să fragilizeze statutul şi autoritatea unei entităţi fundamentale a statului de drept – Curtea Constituţională”, a menționat instituția.
Contextul politic: Legea pensiilor magistraților și tensiunile din CCR.
Cazul se desfășoară pe fondul dezbaterilor intense privind Legea pensiilor magistraților. La termenul din 29 decembrie 2025, cvorumul de şedinţă la CCR nu a putut fi întrunit, după ce patru judecători – Cristian Deliorga, Gheorghe Stan, Bogdan Licu și Mihai Busuioc – au lipsit, părăsind ședința în timpul unei pauze.
Aceștia au explicat că unul dintre ei a cerut amânarea pronunțării, motivul fiind solicitarea unui punct de vedere prin care Guvernul să clarifice public că legea nu modifică aspecte ale pensiei de serviciu, ci abrogă efectiv acest drept al magistraților. ICCJ a anunțat joi că va depune la CCR o expertiză demonstrând că legea contestată anulează efectiv pensia de serviciu.
La începutul acestei săptămâni, avocata Silvia Uscov a deschis noi acţiuni la Curtea de Apel Bucureşti împotriva judecătorilor Busuioc și Dragoş, solicitând de această dată și anularea actelor administrative de numire, nu doar suspendarea lor.






















