Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Raportul întocmit de judecătorul-raportor Elena-Simina Tănăsescu în dosarul privind sesizarea Înaltei Curți de Casație și Justiție asupra noii legi a pensiilor magistraților a fost publicat ilegal pe platformă presshub.ro. Documentul, destinat exclusiv deliberării interne a Curții Constituționale, generează o situație fără precedent și cu potențial penal, având în vedere caracterul strict confidențial al procedurilor, potrivit Europa Liberă.
Decizie amânată pentru 28 decembrie.
CCR a dezbătut pe 10 decembrie sesizarea ÎCCJ, formulată împotriva celei de-a doua variante a legii pensiilor de serviciu adoptate de Guvernul Bolojan prin angajarea răspunderii în Parlament. Deși dezbaterile s-au desfășurat timp de aproape patru ore, Curtea a amânat pronunțarea pentru duminică, 28 decembrie, o dată neobișnuită, fixată în preajma sărbătorilor de iarnă.
Potrivit unor surse din interiorul Curții, este foarte probabil ca decizia finală să fie de respingere a sesizării ÎCCJ, în ciuda numărului mare de motive de neconstituționalitate invocate. Surse din mediul judiciar afirmă că asupra unor judecători s-ar exercita presiuni politice puternice, iar judecătoarea Mihaela Ciochină, considerată decisivă în balanța de voturi, ar fi înclinat spre tabăra care dorește respingerea sesizării, conform HotNews.
Argumentele raportului Tănăsescu.
Raportul intrat ilegal în posesia presei oferă o lectură detaliată a criticilor formulate de ÎCCJ, dar și o interpretare juridică calibrată în jurul ideii că legiuitorul deține o marjă largă în materie de reglementare a pensiilor de serviciu. Documentul face referiri ample la Decizia CCR nr. 900/2020, atrăgând atenția asupra riscului ca modificări legislative excesive să echivaleze cu o „desființare de facto a pensiilor de serviciu„.
🗞️ Citește și Acestea
Raportul subliniază că legiuitorul poate modifica baza de calcul, procentul și condițiile de pensionare, atâta vreme cât nu se ajunge la anularea garanțiilor esențiale. Tănăsescu apreciază că diminuările operate de noua lege nu depășesc pragul constituțional și că pensia de serviciu a magistraților ar rămâne substanțial superioară pensiei medii din sistemul public.
Critici dure din partea unor judecători.
În opiniile elaborate de alți judecători constituționali, apare o critică amplă la adresa proiectului Guvernului. Aceștia susțin că modificările operate de legiuitor depășesc cu mult limitele marjei de apreciere și conduc direct la anularea substanței pensiei de serviciu a magistraților. Judecătorii invocă explicit Decizia 900/2020, argumentând că nu doar impozitarea disproporționată poate duce la confiscarea pensiei, ci și modificarea arhitecturii normative în sensul eliminării componentei necontributive.
Transformarea pensiei de serviciu într-o pensie aproape integral contributivă, prin reducerea procentului la 55%, introducerea plafonului de 70% și creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani, echivalează cu o anulare de facto a regimului constituțional al magistraților, susțin autorii documentului. De asemenea, introducerea condiției de 35 de ani vechime totală în muncă dezarticulează specificul pensiei de serviciu.
ÎCCJ: legea discriminează magistrații.
Înalta Curte de Casație și Justiție a adoptat în unanimitate, pe 5 decembrie 2025, decizia de sesizare a CCR. Magistrații susțin că legea discriminează magistrații față de alte categorii profesionale care primesc pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției și elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați. Instanța supremă afirmă că proiectul contravine standardelor europene stabilite de CJUE și CEDO, nu respectă caracterul obligatoriu al deciziilor CCR și folosește formulări imprecise, potrivit Digi24.
