Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România și Italia participă la Consiliul Păcii, inițiativa lui Donald Trump, cu un statut special de „observator” — o formulă de compromis care ridică întrebări juridice serioase și care nu este explicit reglementată în actul constitutiv al organizației, potrivit Mediafax.
Statutul de observator: o soluție cu ambiguități juridice.
Guvernul italian a obținut marți aprobarea Camerei Deputaților pentru a participa la Consiliul Păcii în calitate de „observator”. Premierul Giorgia Meloni refuzase inițial să ratifice actul constitutiv al organismului, invocând incompatibilitate cu articolul 11 din Constituția Italiei, care permite limitarea suveranității doar „în condiții de paritate cu alte state”.
Documentul de fondator al Consiliului prevede posibilitatea ca anumite state să participe ca „membri fără drept de vot”, în așteptarea ratificării tratatului. Totuși, noțiunea de „observator” nu este reglementată explicit în statut, ceea ce creează o ambiguitate juridică importantă. Ministerul italian de Externe, condus de Antonio Tajani, remarcase anterior că absența Italiei de la un forum dedicat păcii ar fi „politic de neînțeles”.
România, în aceeași poziție cu Italia.
România a fost reprezentată la reuniunea inaugurală a Consiliului Păcii, desfășurată la Washington pe 19 februarie 2026, de către președintele Nicușor Dan. Ambele țări se află astfel în poziții similare: prezente, dar fără drept de vot și fără a fi ratificat tratatul de aderare.
🗞️ Citește și Acestea
Consiliul de PACE este o organizație internațională fondată și prezidată de Trump, cu scopul declarat de a promova stabilitatea și pacea în zone de conflict, cu accent pe Gaza. Statutul conferă președintelui prerogative extinse, inclusiv în privința invitării și reconfirmării statelor participante, conform publicației Il Post.
O prezență fără angajament formal, dar cu riscuri reale.
Analiștii juridici atrag atenția că participarea fără drept de vot ar putea, paradoxal, să accentueze tocmai lipsa de „paritate” pe care articolul 11 din Constituția Italiei încearcă să o garanteze. O ratificare formală ar necesita o procedură parlamentară distinctă și mai complexă, diferită de simpla rezoluție adoptată marți de Camera italiană.
Germania și alte state europene au ales să nu participe la această inițiativă, ceea ce a amplificat presiunea politică internă asupra guvernelor italian și român. Meloni pare că încearcă să mențină o relație privilegiată cu Trump și să asigure Italiei un rol activ în dosarele din Orientul Mijlociu.
România și Italia au ales o cale diplomatică prudentă: prezență fără ratificare. Dacă această formulă va rezista juridic și politic pe termen lung rămâne de văzut.
