Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Radu Marinescu, Ministrul Justiției al României, a anunțat joi, la bilanțul Direcției Naționale Anticorupție, că noua strategie națională anticorupție va fi construită pe concluziile din rapoartele DNA. Anunțul vine în contextul în care Statele Unite au criticat explicit corupția din mediul de afaceri românesc, avertizând că aceasta descurajează investitorii, potrivit G4Media.
Strategia 2021-2025 se încheie, 2026 deschide o nouă etapă.
Ministrul Marinescu a subliniat că rapoartele DNA nu sunt relevante doar din perspectivă juridică, ci reprezintă un instrument esențial pentru elaborarea politicilor publice. Tipologiile infracționale identificate și sectoarele vulnerabile detectate de anchetele DNA vor constitui baza instituțională pentru noua strategie anticorupție.
„Rapoartele de DNA sunt relevante, nu doar pentru activitatea judiciară, ci și pentru politicile publice. Tipologiile infracționale, sectoarele vulnerabile, mecanismele de fraudare care sunt identificate în activitatea DNA reprezintă o bază instituțională solidă pentru orientarea intervențiilor statului”, a declarat Radu Marinescu.
Achizițiile publice și fondurile europene, sectoarele cu cel mai ridicat risc.
Ministrul a menționat explicit domeniile unde riscurile de corupție rămân ridicate și care vor intra în atenția viitoarei strategii: achizițiile publice, gestionarea fondurilor publice, sectorul sanitar, zona de avize și autorizații, recrutarea în funcțiile publice și domeniile care privesc interesele financiare ale Uniunii Europene — inclusiv fondurile PNRR.
🗞️ Citește și Acestea
Potrivit HotNews.ro, Marinescu a precizat că activitatea DNA contribuie nu doar la sancționarea faptelor de corupție, ci și la înțelegerea fenomenului, iar această înțelegere trebuie valorificată în politici publice bazate pe date empirice.
Contextul: SUA au criticat corupția care alungă investitorii.
Anunțul ministerului vine după ce Departamentul de Stat american a inclus România în raportul anual privind corupția și drepturile omului, semnalând că nivelul corupției din mediul investițional constituie un impediment major pentru atragerea de capital străin. Criticile americane au generat o reacție rapidă din partea autorităților române, care au accelerat discuțiile privind o nouă arhitectură anticorupție.
„Avansăm în anul 2026, convinși că lupta împotriva corupției trebuie și poate să continue pe o direcție stabilă, predictibilă, bazată pe rigoare profesională, cooperare instituțională, standarde internaționale”, a concluzionat Radu Marinescu. Rămâne de văzut dacă noua strategie anticorupție va aduce reformele structurale așteptate de partenerii externi ai României.
