Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Cel mai mare producător de tutun din Coreea de Sud, KT&G, a fost la un pas de a realiza o investiție majoră în România, cu impact regional, însă proiectul nu s-a concretizat. Compania a decis în final să direcționeze investiția de aproximativ 135 de milioane de dolari către Kazahstan, unde a construit o fabrică în regiunea Almatî, potrivit Profit.ro.
Planuri ambițioase pentru piața românească.
KT&G (fost Korea Tobacco & Ginseng), al cincilea producător mondial de tutun, și-a deschis o subsidiară în România în 2023, iar în aprilie 2024 a lansat pe piața locală brandul său fanion de țigarete superslim, ESSE. Surse din piață susțin că producătorul sud-coreean a căutat un amplasament pentru o unitate de producție și a lucrat inclusiv cu consultanți locali în acest sens, conform Adevărul.ro.
Potrivit acelorași surse, investiția analizată pentru România era una de amploare, care ar fi putut transforma țara într-un hub regional de producție pentru companie. Proiectul vizat era construirea unei fabrici de dispozitive pentru încălzirea tutunului de dimensiuni mari, cu impact regional, care ar fi deservit atât piața locală, cât și exporturile către Europa.
Decizia finală: Kazahstanul câștigă cursa.
În cele din urmă, KT&G a optat pentru deschiderea unei fabrici de dimensiuni mai reduse în Kazahstan, unde a investit aproximativ 135 de milioane de dolari. Noua unitate, inaugurată în regiunea Almatî, are o suprafață de 52.000 de metri pătrați și trei linii de producție, cu o capacitate anuală de până la 4,5 miliarde de unități, conform Tobacco Insider.
🗞️ Citește și Acestea
Fabrica din Kazahstan este concepută atât ca bază principală de producție, cât și ca platformă de export pentru a acoperi cererea în creștere din Europa și din țările Comunității Statelor Independente. Unitatea funcționează ca o „facilitate hibridă”, producând atât consumabile pentru produse de încălzire a tutunului, cât și țigarete convenționale.
Strategia globală agresivă a KT&G.
Proiectul din Kazahstan face parte dintr-o strategie de investiții anunțată în 2023, prin care KT&G își extinde operațiunile directe peste hotare și vizează ca vânzările internaționale să depășească 50% din total până în 2027. Compania a alocat un buget record de capital de 3,5 trilioane de woni (aproximativ 2,6 miliarde de dolari) pentru rampa de producție în Coreea și străinătate, conform Tobacco Asia.
KT&G operează în prezent șapte fabrici de tutun: trei în Coreea de Sud și patru în străinătate (Rusia, Kazahstan, Turcia și Indonezia). În ianuarie 2025, compania a extins capacitatea de producție în Turcia, investind 60 de milioane de dolari pentru instalarea a două noi facilități de producție de înaltă tehnologie, dublând efectiv capacitatea anuală la 12 miliarde de unități.
Expansiunea europeană: România, primul punct de intrare.
KT&G a început expansiunea sa pe scară largă în Europa în 2023, lansând brandul ESSE în România în aprilie 2024, urmat de lansări în Spania, Portugalia, Andorra, Germania și Bulgaria. Compania și-a creat structuri de tip „company-in-company” în regiunile Eurasia, Asia-Pacific și SUA pentru a accelera creșterea internațională.
Cu o capitalizare bursieră de aproximativ 11,45 miliarde de dolari, KT&G a atins un record istoric în 2025, raportând venituri de circa 4,5 miliarde de dolari, o creștere de 11,4% față de anul precedent. BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, a devenit recent unul dintre cei mai mari acționari ai KT&G, conform Tobacco Insider.
Piața românească: trei giganți deja prezenți.
În prezent, pe piața din România funcționează trei mari fabrici de tutun, operate de JTI, Philip Morris International și BAT, care produc atât pentru piața internă, cât și pentru export. Intrarea KT&G ar fi reprezentat o diversificare semnificativă a pieței și ar fi consolidat poziția României ca hub regional pentru industria tutunului.
Contactați de Profit.ro, reprezentanții KT&G nu au transmis un punct de vedere oficial până la publicarea articolului, lăsând nerezolvate întrebările privind motivele concrete pentru care România a pierdut această investiție majoră în fața Kazahstanului.
