Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat vineri că viitorul Cadru Financiar Multianual al UE pentru 2028–2034 trebuie construit pornind de la situația reală a economiei românești și de la discuții autentice cu mediul privat, universitățile și autoritățile locale, potrivit StiriPeSurse.ro. Nazare a avertizat că doar astfel pot fi evitate problemele întâlnite la PNRR, unde România a ajuns să aibă 21 de miliarde de euro în loc de 28 de miliarde.
„Trebuie să preluăm ideile de la firul ierbii.”
Declarațiile au fost făcute la conferința „Coeziunea 2027+: un factor de stimulare a dezvoltării pe termen lung, a competitivității economice incluzive și a rezilienței în întreaga Europă„, organizată de Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, alături de Ministerul Afacerilor Externe și Ministerul Finanțelor. La eveniment a participat și vicepreședintele executiv al Comisiei Europene pentru Coeziune și Reforme, Raffaele Fitto.
Alexandru Nazare a insistat că viitorul buget trebuie construit „de jos în sus„, cu implicarea celor care vor folosi efectiv fondurile: mediul de afaceri, universități, fintech-uri, think-tank-uri și administrații locale.
„Trebuie să preluăm ideile de la firul ierbii, să construim un cadru multianual din care să tragem banii, să nu pățim ca la PNRR, unde ne-am bucurat de un volum mare, de 28 de miliarde și am ajuns să avem 21 de miliarde. La momentul respectiv când trebuia să facem această dezbatere nu am făcut-o„, a spus ministrul Finanțelor.
🗞️ Citește și Acestea
Europa își mută accentul: De la autostrăzi la inteligență artificială.
Oficialul a arătat că viitorul buget va urma, în mare parte, logica PNRR și că statele trebuie să se adapteze noilor priorități europene. Potrivit lui Nazare, „Europa acum se duce dinspre convergență către reziliență. Nu mai este doar despre autostrăzi, poduri sau școli. Vorbim de ecosisteme de inovare, inteligență artificială, reziliență energetică„.
El a subliniat că două treimi din succesul unui program depind de cum este proiectat. Ministrul a reamintit că România absorbea sume minime acum 15 ani, în timp ce astăzi discută despre miliarde. A spus că o strategie solidă de negociere este esențială: „Nu poți să ai o negociere de succes dacă nu ai o construcție de succes„.
În același context, Nazare a menționat că România are „leverage” în consiliile europene de profil, referindu-se la pârghiile de negociere pe care țara noastră le poate folosi pentru a-și apăra interesele.
10 miliarde de euro pentru 2026: Planurile României.
Alexandru Nazare a precizat că România include în proiectarea bugetului pentru 2026 circa 10 miliarde de euro din fonduri de coeziune, care ar urma să sprijine creșterea economică. El s-a arătat încrezător în capacitatea României de a atrage fondurile disponibile.
„Este extrem de important să absorbim acești bani și sunt optimist că, până în august anul viitor, atât din PNRR, cât și din coeziune, vom reuși să atragem cât mai mulți dintre acești bani„, a declarat ministrul Finanțelor.
Această cifră de 10 miliarde de euro pentru 2026 reprezintă o țintă ambițioasă pentru România, care trebuie să își îmbunătățească capacitatea de absorbție a fondurilor europene. În trecut, țara noastră s-a confruntat cu probleme în utilizarea eficientă a banilor europeni, iar experiența PNRR a demonstrat că o planificare deficitară poate duce la pierderea unor sume importante.
Lecția PNRR: Importanța consultării cu beneficiarii reali.
Ministrul Finanțelor a subliniat în mod repetat necesitatea implicării active a mediului privat, a universităților și a administrațiilor locale în construirea strategiei de negociere pentru viitorul buget european. Această abordare își propune să evite greșelile făcute în cazul PNRR, unde lipsa unei consultări adecvate a dus la proiecte care nu răspundeau nevoilor reale ale economiei.
Nazare a explicat că noile priorități europene – ecosisteme de inovare, inteligență artificială, reziliență energetică – necesită o abordare diferită față de ciclurile anterioare de finanțare, care se concentrau preponderent pe infrastructură clasică.
Context european: Schimbări în politica de coeziune.
Cadrul Financiar Multianual 2028-2034 va fi primul buget european major negociat după pandemie și după războiul din Ucraina. Prioritățile UE s-au schimbat semnificativ, cu accent pe reziliență economică, independență strategică și tranziția verde și digitală.
Pentru România, acest context oferă atât oportunități, cât și provocări. Pe de o parte, țara noastră poate accesa fonduri importante pentru modernizare și dezvoltare. Pe de altă parte, competiția pentru aceste resurse va fi mai acerbă, iar capacitatea de a prezenta proiecte bine fundamentate va fi esențială.
