Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, a reacționat la planul de pace propus recent de Statele Unite pentru încheierea conflictului din Ucraina, subliniind necesitatea unor garanții reale de securitate. Europarlamentarul PSD consideră că inițiativa americană marchează o nouă etapă în discuțiile internaționale, dar avertizează că pacea nu poate veni cu prețul slăbirii suveranității Ucrainei sau al securității europene, potrivit Ecopolitic.
Ce prevede planul american controversat.
Planul de pace în 28 de puncte propus de administrația Trump obligă Kievul la concesii dureroase. Conform documentului obținut de HotNews, Ucraina ar trebui să cedeze Rusiei regiunea Donbas, incluzând provinciile Donețk și Luhansk, iar peninsula Crimeea ar fi recunoscută de facto ca rusească. Teritoriile din Donbas cedate ar deveni zone tampon demilitarizate, în timp ce provinciile Herson și Zaporojie ar fi împărțite de-a lungul liniei actuale a frontului.
Documentul prevede, de asemenea, că armata ucraineană să fie redusă la maximum 600.000 de soldați, iar țara să renunțe la toate armele cu rază lungă de acțiune și la aspirația de aderare la NATO. În schimb, Ucraina ar primi garanții de securitate occidentale prin care un atac asupra sa ar fi considerat drept un atac asupra comunității transatlantice, fără însă prezenţa de trupe străine pe teritoriul său.
Reacția oficialului european.
„Este firesc ca orice inițiativă care poate apropia sfârșitul unui război brutal să fie analizată cu seriozitate„, a declarat Victor Negrescu pentru surse apropiate subiectului. El a subliniat că obiectivul comun al țărilor democratice este o pace durabilă, care să nu afecteze suveranitatea Ucrainei sau securitatea europeană.
🗞️ Citește și Acestea
Europarlamentarul a apreciat eforturile administrației americane, dar a atras atenția că orice concesie unilaterală ar putea crea precedente periculoase pentru întreaga regiune. „Securitatea noastră comună depinde de modul în care gestionăm acest moment„, a afirmat Negrescu, subliniind rolul activ pe care Europa și România trebuie să îl joace în acest proces.
Clauze economice și politice controversate.
Planul conține și componente economice semnificative. O sumă de 100 de miliarde de euro din activele Rusiei înghețate în Occident ar urma să fie direcționate către reconstrucția Ucrainei. Aliații europeni ar trebui să contribuie cu încă 100 de miliarde de euro, în timp ce SUA ar obține profituri din participarea la activitățile de reconstrucție. Energia furnizată de centrala nucleară Zaporojie, ocupată de trupele ruse, ar fi împărțită egal între Ucraina și Rusia.
Pe plan politic, Ucraina ar trebui să organizeze alegeri în termen de 100 de zile și să recunoască prin lege folosirea limbii ruse în învățământ și mass-media. Donald Trump a confirmat că Kievul are termen până pe 27 noiembrie 2025 (Ziua Recunoștinței în SUA) pentru a răspunde la plan, amenințând cu suspendarea ajutorului american în caz de refuz.
Implicații pentru România și regiunea Mării Negre.
Potrivit lui Negrescu, România și Uniunea Europeană au susținut constant dreptul Ucrainei de a decide asupra propriului viitor și vor continua să sprijine, alături de Statele Unite, o soluție care aduce pace și stabilitate pe termen lung. „O pace negociată responsabil și garantată de parteneri poate oferi șansa reală la reconstrucție și securitate durabilă„, a evidențiat europarlamentarul român.
Uniunea Europeană a criticat deja planul, iar Kaja Kallas, șefa diplomației UE, a avertizat că acesta nu are nicio șansă de reușită fără sprijinul Ucrainei și al guvernelor europene. „Presiunea trebuie exercitată asupra agresorului, nu asupra victimei„, a subliniat oficialul european pentru presa internațională.
Dezbaterile continuă atât la Bruxelles, cât și la Kiev, în timp ce regiunea așteaptă cu îngrijorare evoluțiile următoarelor zile care ar putea redefini harta geopolitică a Europei de Est.
