Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a început anul 2026 cu o performanță fiscală remarcabilă: bugetul general consolidat a înregistrat un excedent de 850 de milioane de lei în ianuarie, echivalentul a 0,04% din PIB, potrivit HotNews.ro. Este prima execuție bugetară pe plus din ultimii șapte ani, precedentul fiind consemnat în 2019, pe fondul măsurilor de consolidare fiscală implementate de Guvernul Bolojan.
Aceasta marchează o schimbare radicală față de aceeași perioadă a anului trecut, când bugetul înregistra un deficit de 11,01 miliarde de lei, respectiv 0,58% din PIB. Rezultatul reflectă o combinație între creșterea veniturilor cu aproape 18% și reducerea cheltuielilor cu 6%, conform datelor oficiale ale Ministerului Finanțelor.
Veniturile totale explodează: impozitul pe dividende crește cu 60%.
Veniturile bugetare au totalizat 55,12 miliarde de lei în ianuarie 2026, în creștere cu 17,9% comparativ cu aceeași lună din 2025. Cea mai spectaculoasă evoluție a venit din impozitul pe salarii și venit, care a ajuns la 9,02 miliarde de lei, înregistrând un salt de 31,4% an la an.
Această creștere are la bază modificările legislative care au eliminat facilitățile fiscale pentru angajații din construcții, agricultură, industria alimentară și IT, conform G4Media. În plus, impozitul pe dividende a explodat cu 59,7%, pe fondul distribuirilor masive concentrate la finalul anului 2025, când mulți proprietari de firme au anticipat noile taxe.
🗞️ Citește și Acestea
Contribuțiile de asigurări sociale au totalizat 18,46 miliarde de lei, în creștere cu 8,2%, reflectând extinderea bazei de impozitare prin Legea nr. 141/2025. TVA-ul net a atins 13,06 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult față de ianuarie 2025, susținut de majorarea cotei standard de la 19% la 21%. Restituirile de TVA au fost menținute la zi, totalizând 4,73 miliarde de lei, esențiale pentru lichiditatea companiilor.
Veniturile din accize au crescut cu 7%, ajungând la 3,67 miliarde de lei, în timp ce veniturile nefiscale au urcat cu 28,2%, până la 5,21 miliarde de lei. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au însumat 2,28 miliarde de lei, în creștere cu 33,9%, conform Ministerului Finanțelor.
Cheltuielile publice, sub control strict: reduceri la salarii și bunuri.
Pe partea de cheltuieli, executarea bugetară prezintă o disciplină financiară severă. Statul a cheltuit 54,27 miliarde de lei în ianuarie 2026, cu 6% mai puțin față de aceeași perioadă din 2025. Ca procent din PIB, cheltuielile au scăzut de la 3% la 2,7%.
Cheltuielile de personal au fost de 13,54 miliarde de lei, în scădere cu 470 milioane de lei, pe fondul reducerii unor sporuri și al măsurilor de limitare salarială implementate pentru perioada 2025-2026. Cheltuielile cu bunuri și servicii s-au redus semnificativ cu 11,8%, totalizând 6,51 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile cu dobânzile au scăzut cu 7,9%.
Cheltuielile cu asistența socială au ajuns la 22,74 miliarde de lei, în creștere moderată cu 2%, în contextul măsurilor prevăzute de Legea nr. 141/2025. Investițiile au totalizat 3,62 miliarde de lei, dintre care 72,22% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile, inclusiv din cadrul financiar 2021-2027 și din componentele de grant și împrumut ale PNRR.
Alexandru Nazare: disciplina fiscală trebuie menținută tot anul.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat într-un interviu pentru Bloomberg că rezultatul „transmite un semnal clar de disciplină fiscală” și marchează „prima execuție bugetară din luna ianuarie cu excedent din ultimii șapte ani”, potrivit Economica.net.
„Rezultatele înregistrate în prima lună a anului confirmă eficiența măsurilor de lărgire a bazei de impozitare și a disciplinei financiare”, a declarat Nazare într-un comunicat oficial. „Este esențial că am reușit să creștem veniturile cu aproape 18%, în timp ce am menținut un control strict asupra cheltuielilor curente”, a adăugat ministrul.
Totuși, Nazare a avertizat că „aceste date la luna ianuarie trebuie interpretate, în același timp, cu moderație și responsabilitate, iar disciplina financiar-bugetară trebuie menținută pe tot parcursul anului”. Ministrul a subliniat că prioritatea rămâne „managementul eficient al finanțelor publice și asigurarea surselor de creștere în economie, atât prin implementarea pachetului de măsuri de relansare, cât și prin finanțarea investițiilor din fonduri europene și PNRR”.
Context economic și provocări pentru 2026.
Excedentul din ianuarie intervine într-un context economic complex. România a încheiat anul 2025 cu un deficit bugetar de 7,65% din PIB, sub ținta de 8,4% asumată împreună cu Comisia Europeană, dar în continuare al doilea cel mai mare din Uniunea Europeană. Pentru 2026, ținta de deficit este stabilită la 6,2% din PIB.
Expertul financiar Iancu Guda explică că rezultatul pozitiv nu este generat de amânarea aprobării bugetului, ci reflectă „efectele reformelor ANAF și reducerea economiei subterane”, conform SpotMedia. Încasările cresc mai rapid decât inflația, iar controalele automate pe indicatori și legislația mai strictă privind eșalonările încep să producă efecte.
Provocarea principală pentru 2026 rămâne coordonarea măsurilor de reducere a deficitului cu cele de relansare economică, având în vedere recesiunea tehnică din 2025. Fondurile europene, în special cele din PNRR, vor juca un rol esențial în susținerea investițiilor și a creșterii economice. Bugetul pe 2026 urmează să fie finalizat și adoptat în următoarele săptămâni.
