Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Două explozii puternice au zguduit sâmbătă dimineață orașul Jalalabad, în estul Afganistanului, pe fondul operațiunilor aeriene pakistaneze, informează Mediafax. La scurt timp, un avion de luptă pakistanez s-a prăbușit în provincia Nangarhar, iar pilotul a fost capturat de forțele afgane, au anunțat autoritățile talibane.
Avioane de luptă doborâte și bombardamente masive.
Martorii au relatat că pilotul avionului pakistanez s-a catapultat înainte de a fi reținut de forțele afgane. Imagini postate pe rețelele sociale arată cum populația locală s-a adunat la locul prăbușirii aparatului de zbor, conform HotNews.ro.
De la începutul Operațiunii Ghazab Lil Haq (Furia Dreaptă), Islamabadul a declarat că 37 de locații din Afganistan au fost vizate de atacuri aeriene. Avioanele de luptă pakistaneze au bombardat capitala afgană Kabul, precum și provinciile Kandahar și Paktia, într-o escaladare majoră a conflictului dintre cele două țări vecine.
Ministrul pakistanez al Apărării, Khawaja Muhammad Asif, a făcut o declarație fără precedent vineri: „Paharul răbdării noastre s-a umplut. Acum este un război deschis între noi și voi”, potrivit Europa Liberă.
🗞️ Citește și Acestea
Tensiuni amplificate de atacuri transfrontaliere.
Escaladarea survine după luni de tensiuni și ciocniri sporadice de-a lungul frontierei de aproximativ 2.600 km, în contextul acuzațiilor Islamabadului că Kabulul adăpostește militanți ai grupării Tehreek-e-Taliban Pakistan (TTP), acuzație respinsă de talibani.
Ultima intensificare majoră a violențelor a început joi seara. Talibanii au declanșat o ofensivă împotriva unor posturi militare pakistaneze, ca răspuns la lovituri aeriene anterioare, soldate cu cel puțin 18 civili uciși, conform ONU. Autoritățile pakistaneze susțin că atacurile aeriene din 21 februarie au vizat șapte tabere militante și au ucis până la 80 de militanți.
Purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a confirmat că Afghanistan desfășoară „operațiuni ofensive la scară largă” împotriva armatei pakistaneze de-a lungul Liniei Durand, care marchează frontiera dintre cele două țări.
Comunitatea internațională încearcă să medieze conflictul.
Pe plan internațional, Iranul s-a oferit să faciliteze dialogul între cele două state vecine. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, care este implicat în negocieri intense cu Statele Unite pentru a evita un conflict care să-i afecteze propria țară, a declarat: „Republica Islamică Iran este gata să ofere orice asistență necesară pentru a facilita dialogul”.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a cerut dezescaladarea conflictului și reluarea negocierilor. China și-a exprimat îngrijorarea profundă față de escaladarea tensiunilor, declarând că urmărește îndeaproape situația și este dispusă să joace un rol constructiv în calmarea conflictului.
De asemenea, Departamentul de Stat al SUA a reiterat sprijinul pentru „dreptul Pakistanului de a se apăra” împotriva atacurilor talibanilor afgani, consolidând poziția Washingtonului alături de Islamabad în acest conflict.
Forțe militare dezechilibrate și perspective incerte.
Conform datelor Institutului Internațional pentru Studii Strategice din Londra, Pakistanul dispune de aproximativ 660.000 de militari activi, peste 6.000 de vehicule blindate și peste 465 de avioane de luptă. Țara deține, de asemenea, aproximativ 170 de focoase nucleare.
În contrast, forțele talibane afgane au aproximativ 172.000 de militari activi și nu dispun de avioane de vânătoare funcționale. Afganistanul deține cel puțin șase aeronave și 23 de elicoptere, multe de proveniență sovietică, fără a fi clar câte sunt operaționale, conform Digi24.
În trecut, episodul similar din octombrie 2025 a fost urmat de tentative diplomatice mediate de Turcia și Qatar, însă negocierile nu au dus la un acord durabil. Talibanii susțin că teritoriul lor nu este folosit pentru a amenința alte state, în timp ce Pakistanul afirmă că vizează exclusiv infrastructura militanților.
Conflictul actual reprezintă o escaladare fără precedent care amenință stabilitatea întregii regiuni, într-un moment în care Orientul Mijlociu se confruntă deja cu tensiuni majore între Iran, Israel și SUA.
