Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România a înregistrat una dintre cele mai rapide creșteri ale numărului de prosumatori din Europa: de la 303 prosumatori în 2019 la aproape 300.000 la începutul anului 2026, potrivit unui studiu lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România (AFEER), conform Profit.ro. Saltul record vine însă cu un cost ascuns plătit de toți consumatorii obișnuiți de energie.
Explozia prosumatorilor: cifre care depășesc Germania și Spania.
Capacitatea instalată de producție a prosumatorilor a crescut de la mai puțin de 5 MW în 2019 la aproximativ 3.400 MW la finalul anului 2025. Producția anuală generată a atins circa 4,5 TWh, reprezentând aproximativ 9% din producția totală de energie electrică a României, conform studiului AFEER lansat pe 16 februarie 2026.
Cu rate medii anuale de creștere de peste 200% în perioada 2022–2024, România a depășit ritmul piețelor mature precum Germania, Spania sau Italia. Principalul factor al acestei creșteri spectaculoase a fost scumpirea energiei electrice în contextul crizei energetice postpandemice.
Prosumatorii generează costuri suportate de ceilalți consumatori.
„Dacă am raporta costurile suplimentare ale furnizorilor la cantitatea de energie electrică introdusă în rețea de către prosumatori s-ar obține costul adițional al fiecărui MWh produs de aceștia, între 200 și 372 lei/MWh, cost care în final este susținut de consumatori”, afirmă Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, potrivit studiului asociației.
🗞️ Citește și Acestea
Modelul actual de reglementare generează costuri suplimentare pentru furnizori și operatorii de rețea, care sunt transferate, direct sau indirect, către consumatorii non-prosumatori. Estimările indică un impact anual de ordinul zecilor de milioane de euro pentru situația din 2024, cu tendință de creștere proporțională cu numărul de prosumatori conectați.
Subvenția încrucișată și pragul european cel mai ridicat.
Unul dintre cele mai controversate efecte identificate în studiu este subvenția încrucișată, prin care beneficiile acordate prosumatorilor sunt suportate de ceilalți clienți din sistem. România aplică o scutire de la plata dezechilibrelor pentru instalații de până la 400 kW — cel mai ridicat prag din Europa — aflându-se astfel la limita superioară a scutirilor permise de legislația europeană.
Conform Digi24, Agenția pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Energie (ACER) are o poziție clară: prosumatorii trebuie să contribuie adecvat la costurile generale ale sistemului, iar scutirile ar trebui limitate la instalațiile cu adevărat mici.
„Rețelele de distribuție din România, concepute inițial pentru un flux unidirecțional al energiei, se confruntă astăzi cu presiuni semnificative generate de extinderea rapidă a producției distribuite”, avertizează reprezentanții AFEER.
UE cere adaptarea cadrului legislativ național.
Studiul recomandă adoptarea unor reglementări dedicate, aliniate la Directiva UE privind Energia Regenerabilă (RED III), care să coreleze obiectivele de decarbonare cu stabilitatea sistemului energetic. Fără o reformă legislativă promptă, creșterea numărului de prosumatori riscă să agraveze dezechilibrele din piață și să crească facturile pentru milioane de consumatori obișnuiți.
România se află la un moment de răscruce: lider european la viteza de adoptare a energiei solare distribuite, dar cu un cadru de reglementare care nu a ținut pasul cu realitățile pieței.
