Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România nu a stabilit dacă va suporta costuri suplimentare pentru staționarea trupelor americane pe teritoriul național, iar consilierul prezidențial Marius Lazurca condiționează un răspuns de instalarea unui Guvern cu puteri depline la București, potrivit G4Media.
Poziția lui Marius Lazurca, condiționată de un Executiv cu mandat deplin
Întrebat dacă țara noastră este pregătită să contribuie financiar suplimentar la staționarea forțelor SUA, consilierul prezidențial pentru securitate națională a amânat un răspuns ferm. „E prea curând să avansăm un răspuns la această întrebare, cu precădere înainte de învestirea unui guvern cu puteri depline la București”, a declarat Marius Lazurca, potrivit unui interviu acordat publicației Libertatea.
Poziția vine în contextul actual în care România este condusă de un Executiv interimar, situație care limitează asumarea unor decizii financiare cu impact pe termen lung, precum o eventuală contribuție suplimentară pentru găzduirea militarilor americani.
Consilierul prezidențial urmează să participe la o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, forul politic al NATO, programată la Bruxelles, unde va fi prezent și Elbridge Colby, subsecretarul american al Apărării pentru politici, potrivit Digi24.
🗞️ Citește și Acestea
Argumentele României în negocierile cu Washingtonul
Lazurca susține că Bucureștiul nu cere o extindere a prezenței militare americane, ci încearcă să demonstreze o contribuție mai mare la efortul de apărare comun. „Nu cerem mai mult, ci creștem nivelul nostru de ambiție și contribuția noastră la efortul comun”, a mai afirmat consilierul.
Printre argumentele prezentate Washingtonului se numără creșterea cheltuielilor pentru apărare, investițiile în infrastructura bazelor militare, participarea la misiunile NATO și dezvoltarea industriei naționale de apărare. Consilierul prezidențial a precizat totodată că eventuala relocare a scutului antirachetă de la Deveselu nu se află pe agenda actualelor discuții, sistemul fiind integrat în arhitectura de apărare antirachetă a întregii Alianțe, nu într-un cadru strict bilateral.
Chestionarul transmis de Washington aliaților NATO
Administrația americană a trimis statelor membre NATO un chestionar privind sprijinul public pentru politica externă a SUA, achizițiile de echipamente de la companiile americane de apărare și regimul bazelor militare aflate pe teritoriile aliaților, potrivit Bloomberg, citat de mai multe publicații românești. Termenul de răspuns este 28 august.
Demersul se înscrie într-o reevaluare mai amplă a posturii militare americane în Europa, în care Washingtonul cere aliaților să preia o parte mai mare din responsabilitățile și costurile propriei apărări.
Aproximativ 1.000 de militari americani, prezenți în România
Statele Unite au decis în toamna anului 2025 ca o brigadă de infanterie și o divizie aeropurtată, dislocate anterior prin rotație la baza Mihail Kogălniceanu, să nu mai revină pe teritoriul românesc. Reducerea a afectat aproximativ 1.000 de militari, iar efectivele rămase, tot de aproximativ 1.000 de oameni, sunt distribuite la Mihail Kogălniceanu, Deveselu și Câmpia Turzii.
La momentul anunțării reducerii de anul trecut, NATO a descris decizia drept o simplă „ajustare” a posturii forțelor aliate, iar bazele de la Deveselu și Câmpia Turzii nu au fost afectate de modificare, aceasta fiind concentrată exclusiv la baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu.
Președintele Nicușor Dan declarase anterior, în luna martie, că folosirea bazei de la Mihail Kogălniceanu de către forțele americane nu a presupus solicitarea unor avantaje în schimb din partea României, ci a reprezentat un sprijin acordat unui aliat strategic, nu o negociere comercială.
Contextul mai larg al presiunii SUA asupra aliaților europeni
Discuția privind eventualele costuri suplimentare pentru România se înscrie într-un tipar mai amplu, vizibil la nivelul întregii Alianțe. Administrația de la Washington a cerut, în ultimele luni, statelor membre NATO să crească proporția cheltuielilor pentru apărare și să demonstreze o contribuție mai activă la costurile propriei securități, în locul unei dependențe extinse de garanțiile americane.
Consilierul prezidențial pentru securitate națională a afirmat, în declarații anterioare, că România rămâne relevantă pentru Statele Unite datorită scutului antirachetă de la Deveselu, prezenței trupelor americane și participării la operațiuni comune, chiar dacă țara noastră nu mai este considerată „vitală” în aceeași măsură ca în anii anteriori, pe fondul reorientării strategice a Washingtonului către zona indo-pacifică.
Ce miză are răspunsul pe care România îl amână
Discuția privind eventualele costuri suplimentare pentru staționarea trupelor SUA se leagă direct de vidul de putere de la vârful Executivului românesc, întrucât o decizie de această natură ar angaja bugetul de apărare pe termen lung. Fără un guvern cu puteri depline, Bucureștiul rămâne, deocamdată, în postura de a expune argumente Washingtonului, nu de a lua decizii financiare ferme.
Miza reală rămâne dacă România va reuși, prin aceste argumente, să evite o nouă reducere a prezenței militare americane, similară celei operate anul trecut la baza Mihail Kogălniceanu, într-un moment în care aliații europeni sunt tot mai presați să demonstreze că merită investiția strategică a Washingtonului.
