Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul a finalizat o nouă variantă a proiectului Legii salarizării bugetarilor, care va înlocui actuala Lege 153/2017, cu modificări esențiale pentru angajații din sănătate și educație, potrivit Adevărul. Documentul stabilește un plafon maxim de 20% pentru suma sporurilor și premiilor raportată la salariile de bază.
Plafonul de 20% pentru sporuri, prevăzut expres în lege
Potrivit textului proiectului, articolul 21 fixează limita maximă a sporurilor, indemnizațiilor, primelor și premiilor la 20% din salariile de bază, calculată la nivelul ordonatorului principal de credite. Regula nu se aplică personalului trimis în misiune permanentă în străinătate.
Pentru unitățile din sistemul public de sănătate, procentul se calculează tot la nivelul ordonatorului principal de credite, indiferent de sursa de finanțare, iar fondurile necesare pentru sporurile care depășesc plafonul se asigură prin transferuri suplimentare de la același ordonator. Noua variantă a proiectului introduce, față de forma anterioară, o precizare privind modul în care plafonul este urmărit și raportat în funcție de sursele de finanțare, potrivit unui document obținut de Adevărul.
Finanțare separată pentru sănătate, prin FNUASS
Articolul 34 din proiect prevede că majorările salariale pentru personalul din unitățile sanitare publice, calculate conform Legii-cadru 153/2017, vor fi finanțate prin transferuri distincte din Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate. Pe perioada acestei finanțări, personalul încadrat pe funcțiile prevăzute în anexa II a legii va avea garantat nivelul minim al sporurilor.
🗞️ Citește și Acestea
În educație, modificările vizează în principal modul de acordare a sporurilor pentru dirigenție și pentru cadrele didactice care predau simultan la mai multe clase. Sporul pentru dirigenție ajunge la 10% pentru clasele de până la 20 de elevi și 20% pentru cele cu peste 30 de elevi, în timp ce profesorii care predau la mai multe clase simultan pot primi sporuri de până la 15%, potrivit unei relatări Europa FM.
Diferența salarială tranzitorie, garanție pentru cei care ar pierde bani
Articolul 33 al proiectului introduce o diferență salarială tranzitorie, menită să acopere eventualele scăderi de venit rezultate din aplicarea noii legi, comparativ cu salariul aflat în plată în luna noiembrie 2026. Diferența se reduce treptat, pe măsură ce salariul de bază crește, până la stingerea completă.
Din calculul salariului de referință pentru această diferență sunt excluse drepturile salariale pentru activitatea din proiecte finanțate din fonduri europene, precum și stimulentele pentru gestionarea unor astfel de fonduri. Diferența tranzitorie este luată în calcul și la stabilirea pensiilor de serviciu, potrivit textului legii.
Structura de salarizare și principiile legii
Proiectul introduce o structură de 12 grade salariale, fiecăruia corespunzându-i un interval de coeficienți de salarizare. Valoarea de referință, pe baza căreia se calculează toate salariile din sectorul bugetar, urmează să fie propusă anual de Ministerul Muncii și Ministerul Finanțelor, cu opinia Consiliului Fiscal, și nu poate fi redusă față de anul precedent.
Legea consacră explicit principii precum nediscriminarea, egalitatea pentru muncă de valoare egală, transparența mecanismului de stabilire a drepturilor salariale și sustenabilitatea financiară, aceasta din urmă presupunând încadrarea în plafoanele anuale pentru cheltuielile de personal stabilite prin strategia fiscal-bugetară.
Termenul PNRR și miza de 770 de milioane de euro
Legea salarizării este un jalon asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență, cu termen-limită 31 august, iar miza pentru România este de 770 de milioane de euro, potrivit unei relatări Observator News. Proiectul a fost transmis liderilor fostei coaliții de guvernare, care urmează să discute varianta finală înainte de adoptare.
Diferența dintre garanția „nicio leafă nu scade” și plafonarea strictă a sporurilor rămâne, pentru sindicatele din sănătate și educație, principalul punct de negociere înainte ca legea să fie definitivată.
