Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat dur Executivul după ce premierul interimar Ilie Bolojan a confirmat că Comisia Europeană a respins propunerea de lucru privind noua lege a salarizării, potrivit HotNews.ro. Rogobete susține că măsurile pregătite de Guvern lovesc din nou în personalul din sănătate, în timp ce reforma reală a sistemului bugetar rămâne neasumată.
Reacția lui Rogobete a venit direct pe Facebook
Fostul ministru și-a exprimat public nemulțumirea printr-o postare pe rețeaua de socializare, redată integral mai jos:
https://www.facebook.com/rogobete.alex/posts/pfbid04t2j3ErCXhTDkobpdaY4xRq5FDscNicqDp8Ax5DTvvGTcnaLgBsnCDsEqSRLeVo1l
Postarea vine la câteva ore după ce Bolojan a confirmat, într-o intervenție la B1 TV, că Bruxelles-ul a respins forma de lucru a legii, punând sub semnul întrebării adoptarea acesteia până la termenul de 31 august, dată de la care depinde încasarea a 770 de milioane de euro din PNRR.
Ce a declarat, de fapt, Bolojan despre respingerea proiectului
Premierul interimar a oferit variante contradictorii pe parcursul zilei despre soarta legii. Într-o primă declarație, citată de Adevărul.ro, Bolojan a confirmat că executivul comunitar a respins propunerea și a cerut clarificări suplimentare, după ce anvelopa financiară a proiectului a crescut de la aproximativ opt miliarde de lei la peste 12 miliarde.
Ulterior, într-o altă intervenție publică, premierul a nuanțat mesajul, spunând că Bruxelles-ul nu a respins formal propunerea, ci a formulat observații și a solicitat clarificări considerate „de bun-simț”. Sursele politice citate de mai multe publicații indică drept principal motiv de îngrijorare al Comisiei impactul bugetar prea mare al proiectului, în contextul constrângerilor legate de reducerea deficitului.
Rogobete: „Reformiștilor închipuiți”
Fostul ministru al Sănătății a folosit termeni duri pentru a descrie modul în care Guvernul a gestionat negocierea proiectului, acuzând lipsa de transparență și absența unui dialog real cu cei care vor suporta efectele eventualelor reduceri de venituri. El susține că varianta trimisă la Bruxelles a fost pregătită fără o validare publică reală în România.
Fostul ministru a subliniat că, în opinia sa, problema nu ține doar de eșecul politic și de negociere, ci de personalul medical care ar urma să resimtă direct efectele eventualelor reduceri bugetare: medici cu 10-12 gărzi pe lună, asistenți, infirmieri, ambulanțieri și personal TESA, fără de care spitalele nu ar putea funcționa.
Critica vizează „obsesia reducerii deficitului cu orice preț”
Rogobete a acuzat Executivul de o abordare pe care a numit-o obsesivă privind reducerea deficitului, indiferent de costurile sociale. El susține că actualele măsuri se rezumă la tăierea veniturilor, reducerea sporurilor și blocarea angajărilor, etichetate ulterior drept „reformă”.
Potrivit fostului ministru, o reformă reală ar trebui să vizeze eliminarea risipei din sistem, plata corectă a gărzilor, asigurarea unui personal suficient în spitale și direcționarea investițiilor astfel încât acestea să ajungă efectiv la pacient, nu doar reducerea cheltuielilor de personal.
Context: jalonul PNRR și presiunea calendarului
Legea salarizării unitare reprezintă un jalon asumat de România prin PNRR, iar neîndeplinirea lui înainte de 31 august ar însemna pierderea celor 770 de milioane de euro aferente. Discuțiile dintre miniștrii interimari Alexandru Nazare și Dragoș Pîslaru și reprezentanții Comisiei Europene s-au desfășurat, potrivit surselor citate de Euronews România, pe parcursul mai multor ore, fără a se ajunge la un acord final asupra formei proiectului.
Președintele Nicușor Dan i-a convocat pe liderii fostei coaliții la Palatul Cotroceni pentru a discuta stadiul proiectelor derulate prin PNRR, inclusiv soarta legii salarizării, într-un moment în care presiunea calendarului legislativ se suprapune peste tensiunile publice dintre foștii miniștri și actualul Executiv, exact tensiunea pe care o ilustrează reacția lui Rogobete.
O critică venită dinăuntrul fostei majorități
Poziția lui Rogobete are o greutate aparte pentru că vine din interiorul aceleiași zone politice care a susținut, până de curând, măsurile de austeritate promovate de Guvern. Fostul ministru al Sănătății nu contestă necesitatea reducerii deficitului bugetar, ci modul netransparent în care a fost gestionată negocierea cu Bruxelles-ul și absența unei consultări reale cu personalul din sistemul sanitar înainte de trimiterea proiectului la Comisia Europeană.
Reacția sa se adaugă unui val mai larg de nemulțumiri publice față de felul în care Executivul a comunicat, în ultimele zile, despre stadiul negocierilor privind anvelopa salarială. Diferența dintre declarațiile inițiale ale premierului, care a vorbit despre o respingere clară a propunerii, și nuanțarea ulterioară, în care Bolojan a insistat că este vorba doar despre observații și clarificări, a alimentat suplimentar percepția de confuzie instituțională pe care Rogobete o critică direct în postarea sa.






















