Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Președintele Autorității Electorale Permanente (AEP), Adrian Țuțuianu, a prezentat vineri, 13 martie, o analiză detaliată a ineficienței din structurile teritoriale ale instituției, cu cifre care ilustrează o risipă sistematică de resurse publice. Zece angajați dintr-o direcție județeană au produs între 14 și 20 de documente într-o lună întreagă, printre care foaia de prezență. Totodată, șeful AEP a dezvăluit un pattern îngrijorător al concediilor medicale: angajații nu se îmbolnăvesc în anii electorali, când încasează venituri duble, potrivit HotNews.ro.
Zece angajați, câteva hârtii pe lună: imaginea ineficienței din teritoriu.
Analiza prezentată de Țuțuianu acoperă activitatea structurilor teritoriale ale AEP în lunile noiembrie 2025 — martie 2026. Cifrele sunt revelatoare: județe precum Covasna au produs doar 2 documente într-o lună — foaia de prezență și o solicitare pentru ridicarea corespondenței. Ialomița, Iași și Neamț au înregistrat câte 3 documente fiecare.
„Faceți un calcul: 20 de zile lucrătoare, 10 angajați și vedeți ce activitate au avut. Știți ce reprezintă parte din aceste documente? Fișa de prezență, solicitare de eliberare a unei delegații pentru ridicarea corespondenței cu poșta specială”, a declarat Adrian Țuțuianu, Președintele AEP.
Județele cu activitate mai ridicată, precum Vaslui, Maramureș, Tulcea, Cluj, Constanța sau Galați, au produs între 14 și 20 de documente lunar — tot insuficient față de numărul de angajați din structurile respective, care poate ajunge la 5-10 persoane.
🗞️ Citește și Acestea
„În anii electorali oamenii nu se îmbolnăvesc.”
O a doua analiză prezentată de Țuțuianu vizează concediile medicale din instituție — 1.130 de concedii în perioada 2023 — februarie 2026. Distribuția pe ani relevă un pattern care ridică semne de întrebare serioase.
În 2023, an fără alegeri, AEP a înregistrat 550 de concedii medicale. În schimb, în lunile de activitate electorală din toamna lui 2024, numărul a scăzut dramatic: 24 de concedii în septembrie, 14 în octombrie și doar 8 în noiembrie — cea mai electorală lună a anului.
„De ce nu se îmbolnăvesc în perioada respectivă? Pentru că iau bani de la AEP și iau bani ca personal tehnic la Biroul Electoral, deci iau de două ori venituri și atunci nu se îmbolnăvesc”, a explicat Țuțuianu, adăugând că unii angajați suspendați din funcție au ales să revină exact în perioadele electorale.
Restructurare masivă: 169 de posturi desființate.
Confruntată cu aceste cifre, conducerea AEP a decis o restructurare amplă. La nivel central, numărul de posturi scade de la 280 la 223, prin desființarea a 25 de posturi de execuție neocupate și a 15 funcții de conducere — directori și directori adjuncți. În structurile teritoriale, vor dispărea 112 posturi din cele 40 de direcții județene, potrivit G4Media.
Reorganizarea vine în contextul aplicării OUG 7/2026, care impune tuturor instituțiilor publice o reducere de 10% a cheltuielilor de personal față de 2025. Termenul-limită pentru implementare este 1 iulie 2026.
Datele prezentate de Țuțuianu pun sub semnul întrebării modul în care au fost dimensionate structurile teritoriale ale AEP de-a lungul timpului, fără criterii obiective legate de volumul real de activitate.
