Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România ar putea ajunge să vândă o parte din rezerva de AUR dacă ratingul suveran este retrogradat la categoria „junk”, avertizează economistul Adrian Negrescu într-o intervenție pentru Antena 3 CNN. Scenariul este legat de faptul că țara noastră păstrează cea mai mare parte a rezervei de aur în custodia Băncii Angliei, la Londra.
România deține 103,6 tone de aur
România deține 103,6 tone de aur, dintre care aproximativ 41% sunt depozitate în țară, iar 59% se află în custodia Băncii Angliei. Principalul argument invocat de Banca Națională pentru menținerea unei părți importante a rezervei la Londra este lichiditatea, adică posibilitatea valorificării rapide a metalului prețios pe piața internațională.
Adrian Negrescu a observat însă că această justificare ridică o întrebare mai largă despre motivele pentru care autoritățile mizează pe accesul rapid la vânzare. „Înseamnă că, la un moment dat, Banca Națională a României estimează că vom avea nevoie să vindem aur”_, a declarat economistul pentru Antena 3 CNN.
Scenariul „junk”: nevoie urgentă de finanțare
Economistul a detaliat contextul în care România ar putea recurge efectiv la vânzarea unei părți din aur. Dacă agențiile de rating ar retrograda țara la categoria nerecomandată investițiilor, statul ar putea întâmpina dificultăți majore în a se împrumuta pe piețele externe.
🗞️ Citește și Acestea
„Dacă fondurile de investiții nu ne vor mai împrumuta, probabil vom apela la vânzarea unei părți din rezerva de aur. Putem ajunge în această situație”_, a explicat Adrian Negrescu, citat de Capital.ro.
Aurul de la Londra, argument de securitate și de credibilitate
Dincolo de scenariul unei crize de finanțare, Negrescu a menționat și un argument geopolitic pentru păstrarea aurului în afara țării. Depozitarea la Londra elimină riscul asociat unui posibil conflict pe teritoriul național și oferă o garanție suplimentară de credibilitate în fața investitorilor internaționali.
Rezerva de aur trebuie privită, potrivit economistului, împreună cu rezervele valutare ale BNR, care depășesc 60 de miliarde de euro și contribuie la stabilitatea cursului leului.
De ce nu crește România rezerva de aur
Adrian Negrescu a semnalat și faptul că România nu și-a majorat semnificativ rezerva de aur în ultimii ani, spre deosebire de alte state din regiune care și-au consolidat deținerile de metal prețios ca protecție împotriva inflației. Rezerva BNR a rămas constantă la 103,6 tone de aproape două decenii, potrivit datelor centralizate de Monitorul de Cluj.
Contextul fiscal care alimentează scenariul retrogradării
Discuția despre un eventual rating „junk” vine pe fondul unor estimări economice îngrijorătoare pentru România. Comisia Europeană estimează un deficit bugetar de 6,2% din PIB în 2026, care ar putea scădea ușor la 5,8% în 2027. În același interval, datoria publică ar putea urca la 61,6% din PIB, respectiv 63,4% în 2027.
O eventuală retrogradare în categoria statelor nerecomandate investițiilor ar plasa România într-o zonă de risc financiar sporit, cu costuri de împrumut semnificativ mai mari. În acest context, standardul internațional „Good Delivery” respectat de lingourile păstrate la Banca Angliei ar permite, teoretic, o valorificare rapidă, fără costuri suplimentare de transport sau verificări de calitate.
Rămâne de văzut dacă traiectoria fiscală a României se va îmbunătăți suficient pentru a evita scenariul descris de economist, sau dacă rezerva de aur va deveni, la un moment dat, o resursă efectiv mobilizată pentru finanțarea statului.
–
