Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Sorin Grindeanu rămâne, pentru moment, practic intangibil la șefia Camerei Deputaților, deși PSD a trecut în opoziție, potrivit Adevărul. Regulamentul Camerei și precedentele Adrian Năstase, din 2005, și Valeriu Zgonea, din 2016, arată că doar propriul partid îl poate schimba din funcție.
Ce prevede Regulamentul Camerei Deputaților
Calitatea de președinte al Camerei Deputaților încetează înainte de expirarea mandatului în cinci situații: demisie, încetarea calității de deputat, pierderea calității de membru al grupului parlamentar care l-a propus, pierderea sprijinului politic sau revocare.
Potrivit articolului 26 din Regulament, propunerea de revocare se face în scris de către liderul grupului parlamentar care l-a propus pe președinte și căruia îi aparține funcția. Practic, doar liderul grupului PSD din Cameră ar putea iniția înlăturarea lui Grindeanu, un demers considerat improbabil în actualul context intern al partidului.
Precedentul Adrian Năstase din 2005
După alegerile din 2004, coaliția PNL-PD-PUR a încercat să îl revoce pe Adrian Năstase din fruntea Camerei Deputaților, după ce PUR s-a rupt de grupul PSD. Curtea Constituțională i-a dat însă dreptate lui Năstase, stabilind în Decizia nr. 62/2005 că propunerea de revocare nu poate aparține decât grupului care l-a propus pe președinte.
🗞️ Citește și Acestea
Ulterior, coaliția de guvernare a modificat regulamentul pentru a permite revocarea și în cazul schimbării majorității politice, însă CCR a respins și această variantă, prin Decizia nr. 602/2005, motivând că președintele Camerei este neutru politic și că o asemenea regulă ar produce instabilitate instituțională. Năstase și-a dat, în final, demisia în 2006, dar din cauza presiunilor din interiorul propriului partid, nu ca urmare a unui demers al opoziției.
Precedentul Valeriu Zgonea din 2016
Un scenariu asemănător s-a repetat cu Valeriu Zgonea, exclus din PSD în 2016 după ce i-a cerut lui Liviu Dragnea să plece de la șefia partidului. Fiind exclus din grupul parlamentar, Zgonea nu mai putea fi revocat conform regulamentului existent la acel moment.
PSD a modificat atunci regulamentul, astfel încât pierderea calității de membru al grupului parlamentar să atragă automat încetarea funcției de președinte. Zgonea a contestat modificarea la CCR, dar sesizarea sa a fost respinsă prin Decizia nr. 468/2016, iar acesta și-a pierdut funcția.
Situația actuală a lui Sorin Grindeanu
Grindeanu a preluat șefia Camerei Deputaților prin protocolul fostei coaliții de guvernare, în care PSD a primit conducerea Camerei, iar PNL pe cea a Senatului, prin Mircea Abrudean. După ieșirea PSD de la guvernare, liderul social-democrat a fost întrebat în repetate rânduri dacă intenționează să demisioneze.
„Vrea cineva să mă schimbe, pe o majoritate de aici? Dacă mă schimbă, nu o să stau ca Bolojan legat de scaun”, a declarat Grindeanu, citat de Ziare.com. Liderul PSD a legat propria demisie de cea a președintelui Senatului, spunând că va renunța la funcție „când o face și Abrudean”.
Presiuni politice pentru revocarea sa
Deputata PNL Raluca Turcan i-a cerut public lui Grindeanu să demisioneze, argumentând că nu poate conduce Camera Deputaților în timp ce partidul său este în opoziție. Senatorul AUR Petrișor Peiu a mers mai departe, afirmând că parlamentarii formațiunii ar vota o eventuală revocare, potrivit Cotidianul.
Totuși, o astfel de revocare impusă din exterior ar necesita fie acordul liderului grupului PSD, fie o nouă modificare de regulament, susținută de o majoritate de 165 de voturi. Chiar și în acest din urmă caz, deciziile CCR din 2005 privind stabilitatea instituțională ar putea fi invocate din nou împotriva unei asemenea schimbări de regulament.
Ce înseamnă acest blocaj pentru criza politică actuală
Practic, Grindeanu rămâne la conducerea Camerei Deputaților atât timp cât își păstrează sprijinul intern în PSD, indiferent de presiunile venite din partea PNL sau AUR. Situația adaugă un nou strat de tensiune peste criza politică actuală, în care Guvernul Bolojan funcționează cu putere restrânsă, iar partidele caută soluții de deblocare.
Rămâne de văzut dacă disputele din interiorul PSD se vor intensifica pe fondul crizei, sau dacă liderul social-democrat își va păstra poziția până la alegerile din 2028, așa cum sugerează precedentele istorice.
