Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Guvernul a prezentat luni noua lege a salarizării unitare pentru angajații din sectorul public, un document care rescrie radical regulile de plată pentru milioane de bugetari. Reforma prevede eliminarea a 87 din cele 151 de sporuri existente, legarea creșterilor salariale de evoluția economiei și aplicarea integrală din 1 ianuarie 2027, potrivit Digi24.
Sistemul salarial actual, declarat „fragmentat și nesustenabil”.
Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii și Fondurilor Europene, a prezentat luni, 25 mai 2026, proiectul noii legi a salarizării unitare, un jalon asumat de România prin PNRR. Documentul pornește de la o concluzie dură: actualul sistem a fost modificat de 43 de ori între 2017 și 2022 și a ajuns dominat de sporuri, inechități și procese în instanță.
„Zona de sporuri a devenit sport național. Sunt 151 de sporuri și prin acest proiect eliminăm 87 din aceste sporuri, deci o reducere de 57%. Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară”, a declarat Dragoș Pîslaru, ministrul interimar al Muncii, la conferința de presă de la Guvern.
Sporurile rămase vor fi limitate la o medie de 20% din salariul de bază per ordonator principal de credite. În prezent, în cazuri individuale, sporurile depășesc 90% din salar.
🗞️ Citește și Acestea
Cine câștigă și cine pierde din noua grilă.
Potrivit documentelor oficiale prezentate de ministerul de resort, 56% din posturile ocupate vor înregistra creșteri ale salariului de bază, în timp ce 44% vor primi „diferențe compensatorii” pentru a acoperi eventualele pierderi generate de reducerea sporurilor. Salariile nu vor scădea ca efect direct al aplicării legii, promite Guvernul.
Creșterile sunt semnificative în sectoare considerate subevaluate: +40% pentru asistenți sociali principali, +45% pentru cercetători științifici și +31% pentru muzeografi grad IA. Profesorii și asistenții medicali debutanți beneficiază de majorări cuprinse între 17% și 39%, potrivit StiriPeSurse.
Una dintre modificările structurale majore este legarea automată a creșterilor salariale de creșterea PIB. Dacă economia stagnează, salariile rămân înghețate — o premieră absolută în sistemul public românesc de după 1990.
Justiția, motivul economic ascuns al reformei.
Documentele arată că presiunea financiară a proceselor salariale câștigate în instanță reprezintă unul dintre factorii reali care au grăbit reforma. Statul estimează costuri de 7,14 miliarde de lei în 2026 pentru hotărâri judecătorești legate de salarizare, din care aproape 6 miliarde doar din justiție. Suma ar putea depăși 11 miliarde de lei până în 2029.
Pîslaru a insistat că reforma este „obligatorie” pentru continuarea finanțărilor europene, România riscând să piardă 700 de milioane de euro din PNRR dacă legea nu este adoptată înainte de finalul lunii august 2026.
Proiectul a intrat în transparență decizională și urmează dezbaterea în Parlament. Implementarea integrală este prevăzută pentru 1 ianuarie 2027, fără aplicare etapizată sau excepții pe categorii profesionale, conform Digi24.
