Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Declarația președintelui Nicușor Dan, care l-a apărat pe șeful SPP, Lucian Pahonțu, în fața acuzațiilor din ancheta Recorder, a declanșat un val de reacții politice critice. Liderul AUR, George Simion, acuză o manipulare, iar președintele USR, Dominic Fritz, vorbește despre un „cartel al tăcerii”, potrivit Digi24.
Ce a spus Nicușor Dan despre Pahonțu
Șeful statului a declarat, la Chișinău, că Pahonțu „nu are ce să caute” în funcție dacă a participat la reprimare, dar a susținut că generalul „nu este în această situație”. Declarația a venit după investigația Recorder, potrivit căreia Pahonțu ar fi făcut parte din trupele de represiune trimise la Revoluția din decembrie 1989 și ar fi fost implicat și în evenimentele de la Mineriada din 1990.
Președintele a mai amintit că, la numirea lui Pahonțu în funcție acum 21 de ani, Consiliul Suprem de Apărare a Țării a verificat, inclusiv la CNSAS, dacă acesta a făcut poliție politică.
Cazul Pahonțu împarte spectrul politic
Reacțiile la cazul Pahonțu au venit rapid din aproape toate direcțiile politice, de la susținere fermă la critici dure la adresa președintelui însuși.
🗞️ Citește și Acestea
George Simion, liderul AUR, a acuzat o manipulare electorală în favoarea lui Nicușor Dan, susținând că Pahonțu ar fi contribuit la victoria acestuia în alegerile prezidențiale. Liderul AUR a scris pe rețelele sociale că „Pahonțu era securist demult”, potrivit Digi24.
De cealaltă parte a spectrului, Dominic Fritz, președintele USR, a cerut explicații directe de la șeful SPP. „Sunt acuzații extrem de grave la care domnul general Pahonțu trebuie să răspundă”, a transmis Fritz printr-o postare pe Facebook, conform ziare.com.
Nicu Ștefănuță, vicepreședintele Parlamentului European, a mers mai departe, criticând deopotrivă tăcerea clasei politice și poziția președintelui. Europarlamentarul independent a numit reacția lui Nicușor Dan „un scuipat pe memoria victimelor”, potrivit Adevărul.
Jurnalista de investigație Emilia Șercan a criticat, la rândul ei, poziția șefului statului. „Este o rușine pentru ideea de democrație”, a scris Șercan, potrivit HotNews.
Poziții mai temperate din partea coaliției
Nu toate reacțiile din spațiul politic au fost la fel de tranșante. Purtătorul de cuvânt al UDMR, Csoma Botond, a susținut că persoanele care „au comis atrocități” pentru apărarea regimului comunist ar trebui să se retragă din conducerea structurilor statului, potrivit Cotidianul.
Premierul Ilie Bolojan a evitat să spună dacă l-ar fi retras pe Pahonțu din funcție dacă decizia i-ar fi aparținut, subliniind că evaluarea conducerii SPP nu intră în atribuțiile Guvernului, ci ale Administrației Prezidențiale. „Evaluarea să se facă administrativ”, a declarat Bolojan, susținând totodată limitarea mandatelor la conducerea serviciilor statului, potrivit Stiripesurse.
Nu toți politicienii au fost critici. Parlamentarul Victor Ponta, ales pe listele PSD, l-a apărat pe Pahonțu, catalogând ancheta jurnalistică drept un atac venit din zona USR, similar unuia lansat în trecut de Liviu Dragnea, potrivit Cotidianul.
PNL și societatea civilă cer verificări suplimentare
Poziția PNL a fost una mai rezervată decât cele ale USR sau AUR. Purtătorul de cuvânt al partidului, Ionel Bogdan, a declarat că informațiile trebuie verificate de instituțiile competente, subliniind că responsabilitatea deciziei privind conducerea SPP revine președintelui, potrivit Cotidianul.
25 de organizații civice au transmis, într-o scrisoare deschisă, o solicitare către Nicușor Dan pentru clarificarea situației lui Pahonțu, potrivit cursdeguvernare.ro și TVR. Solicitarea societății civile arată că presiunea pentru un răspuns oficial nu vine doar din zona politică, ci și din partea unor grupuri independente de monitorizare a instituțiilor statului.
Băsescu și Orban cer plecarea lui Pahonțu.
Traian Băsescu, fostul președinte care l-a numit pe Pahonțu la conducerea SPP în decembrie 2005, a declarat pentru HotNews că dezvăluirile Recorder au fost „o mare surpriză” pentru el, dar a susținut totuși că generalul ar trebui să-și piardă funcția, apreciind că mandatul de 20 de ani este mult prea lung.
Băsescu a ținut totuși să nuanțeze acuzațiile, spunând, potrivit News.ro, că la baricada de la Intercontinental au tras trupe ale Ministerului Apărării Naționale, nu ale Securității, care nu a primit muniție la Revoluție. Fostul președinte l-a descris pe Pahonțu drept „un ofițer bun” care a transformat SPP într-o unitate „de primă reprezentativitate”.
Fostul premier Ludovic Orban a mers în aceeași direcție, afirmând pentru HotNews că „Pahonțu trebuie schimbat”, potrivit HotNews. Orban s-a declarat sceptic că foștii șefi de stat nu au știut despre trecutul generalului, susținând că acesta „s-a făcut foarte util” președinților succesivi.
CNSAS a reluat verificările privind trecutul lui Pahonțu.
Vicepreședintele CNSAS, Mădălin Hodor, a confirmat pentru Digi24 că instituția a reluat verificările privind trecutul lui Pahonțu după publicarea anchetelor Recorder și Snoop, solicitând informații de la foștii deținători ai arhivelor Securității, potrivit Adevărul. Instituția a primit deja răspunsuri cu detalii suplimentare despre traseul profesional al generalului.
Ancheta Snoop.ro arătase anterior că Pahonțu nu a depus, timp de 18 ani, declarația pe proprie răspundere obligatorie prin care să confirme că nu a fost lucrător sau colaborator al Securității, spre deosebire de doi dintre foștii săi adjuncți, care au trecut prin verificare și au primit verdict de necolaborare, potrivit Digi24.
Ce arată împărțirea reacțiilor despre cazul Pahonțu
Divizarea reacțiilor politice la cazul Pahonțu depășește granițele obișnuite putere-opoziție. AUR și USR, aflate de regulă pe poziții opuse, converg în critica adusă atât lui Pahonțu, cât și președintelui, deși din motive diferite: Simion vorbește despre manipulare electorală, în timp ce Fritz și Ștefănuță cer transparență instituțională.
În același timp, apărarea venită din partea lui Ponta și poziția temperată a lui Bolojan arată că nu există, deocamdată, un consens politic clar în privința viitorului lui Pahonțu la conducerea SPP.
Reluarea verificărilor CNSAS este primul pas instituțional concret de la publicarea acuzațiilor, în timp ce apelurile lui Traian Băsescu și Ludovic Orban pentru retragerea lui Pahonțu arată că presiunea pentru schimbarea sa la conducerea SPP nu mai vine doar din opoziție, ci și din rândul foștilor șefi ai statului și ai Guvernului care i-au încredințat, la rândul lor, funcția.
