Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
România se află la un singur pas de categoria „junk”, iar o eventuală retrogradare a ratingului de țară de către agenția S&P Global Ratings ar declanșa o criză financiară severă și ar adânci recesiunea, avertizează Adrian Codîrlașu, președintele Asociației CFA România, citat de Euronews. S&P a confirmat recent ratingul suveran al României la BBB-/A-3, ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, menținând însă perspectiva negativă.
Cele trei scenarii care ne pot duce în „junk”.
Conform analizei S&P, România s-ar putea confrunta cu o retrogradare în trei situații critice: blocarea reformelor pentru reducerea deficitului bugetar, incapacitatea de a accesa fondurile europene în perioada 2026-2027 și factori externi, precum criza din Iran și potențiala creștere continuă a prețului petrolului.
Analistul financiar a reamintit că un scenariu similar a mai avut loc: „Am mai avut România în categoria junk în 2008 și acela a fost începutul crizei financiare din România. A fost retrogradată atunci tot de S&P”, a declarat Adrian Codîrlașu, potrivit Euronews.
Ratingul BBB- este ultima treaptă din categoria „investment grade”. O retrogradare la „junk” s-ar traduce imediat în dobânzi mai ridicate la împrumuturile statului, ieșiri masive de capital din partea fondurilor de investiții cu mandate stricte și scumpirea automată a creditelor corporative.
🗞️ Citește și Acestea
Instabilitatea politică, principalul risc intern.
Paradoxal, Adrian Codîrlașu explică faptul că actualul context de blocaj politic oferă o protecție temporară, deoarece forțează respectarea unui buget strâns, fără posibilitatea de a crește cheltuielile.
Pericolul major apare însă odată cu instalarea unui nou executiv. „Riscul îl văd în caz că din acest scandal politic rezultă un Guvern care dă drumul din nou la cheltuieli și iarăși crește deficitul bugetar. În cazul acela, riscul e foarte mare să intrăm în categoria junk”, a avertizat Codîrlașu, conform Mediafax.
Datele arată o situație fragilă.
Cifrele de context sunt îngrijorătoare: necesarul de finanțare externă al României este estimat la aproximativ 18% din PIB în 2026, inflația a ajuns la 10,7% în aprilie, iar economia ar putea stagna, cu o creștere de numai 0,25% pentru anul în curs. Deficitul fiscal general este estimat la 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din regiune.
S&P apreciază că performanța fiscală din primul trimestru a fost pozitivă — deficitul a scăzut la 1% din PIB în T1 2026, aproape la jumătate față de perioada similară din 2025 — dar subliniază că vulnerabilitățile structurale rămân.
Agenția internațională estimează că fondurile europene, echivalente cu până la 3,5% din PIB, pot evita o recesiune dacă sunt accesate în timp util.
Ce urmează.
Decizia finală privind ratingul depinde în mare măsură de configurația viitoarei coaliții de guvernare și de angajamentul acesteia față de consolidarea bugetară. S&P a avertizat explicit că un nou guvern care relaxează disciplina fiscală sau pierde accesul la fondurile europene poate declanșa retrogradarea.
Urmează să vedem dacă clasa politică va trata această situație cu gravitatea pe care o impune.
