Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Agenția de rating S&P Global Ratings a reconfirmat vineri ratingul suveran al României la nivelul „BBB-/A-3″ cu perspectivă negativă, într-o acțiune neplanificată, declanșată de criza politică provocată de căderea guvernului de coaliție. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, trage un semnal de alarmă: poziția României pe harta ratingurilor rămâne fragilă și necesită disciplină fiscală strictă, potrivit Antena 3.
Decizie urgentă după dizolvarea guvernului.
Acțiunea S&P a fost una în afara calendarului anunțat la începutul anului, motivul invocat oficial fiind dizolvarea guvernului de coaliție în urma votului de neîncredere din Parlament. Ratingul a fost menținut la „BBB-/A-3″ — ultima treaptă din categoria investițiilor recomandate —, însă perspectiva negativă reflectă riscurile ridicate din următoarele 6-12 luni în privința consolidării fiscale.
Următoarea evaluare programată de S&P privind România este 2 octombrie 2026.
Reprezentanții Ministerului Finanțelor susțin că decizia agenției recunoaște progresele înregistrate în primul trimestru al anului: reducerea deficitului la 1% din PIB în T1, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului anterior. Cu toate acestea, S&P estimează că deficitul bugetar va rămâne la 6,25% din PIB pentru întregul an 2026, unul dintre cele mai ridicate niveluri din Europa.
🗞️ Citește și Acestea
Avertismentul ministrului Nazare.
„Reconfirmarea ratingului suveran al României, într-un context politic incert, deși un aspect îmbucurător, atrage atenția asupra impactului major pe care deciziile politice îl au asupra încrederii investitorilor față de România”, a declarat Alexandru Nazare, Ministrul Finanțelor.
Nazare a subliniat însă că situația rămâne delicată: „Totuși, trebuie să fim foarte atenți, poziția ratingului fiind una vulnerabilă cu o perspectivă negativă, menținerea traiectoriei de ajustare, precum și absorbția fondurilor europene în cadrul PNRR, SAFE și fondurilor de coeziune, fiind necesare pentru păstrarea gradului investițional”.
Ce ar putea duce la retrogradarea ratingului.
S&P a identificat factorii care ar putea declanșa un downgrade: incapacitatea Guvernului de a reduce deficitul în 2027 sau accesul limitat la fondurile europene în perioada 2026-2027. România urmează să primească aproximativ 15 miliarde de euro din fonduri europene în acest an, din care 10,7 miliarde euro prin PNRR, potrivit Mediafax.
Agenția avertizează și cu privire la riscurile externe: o escaladare a conflictului din Orientul Mijlociu cu impact asupra prețurilor la energie ar putea amplifica presiunile inflaționiste și complica ajustarea fiscală.
Perspective pentru economie.
S&P estimează că economia românească va traversa o perioadă de stagnare în 2026, cu o creștere de doar 0,25%, urmată de o revenire la 2,5% în 2027, pe fondul implementării reformelor și al accelerării investițiilor europene. Datoria publică a ajuns deja peste 60% din PIB, conform datelor oficiale, un nivel care complică suplimentar marjele de manevră fiscală.
Perspectiva negativă va putea fi eliminată doar dacă România reduce semnificativ deficitele și relansează creșterea economică pe un fundament solid.
