Ratingul României la S&P a fost confirmat la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, pe 2 octombrie, ceea ce evită deocamdată categoria speculativă (junk), potrivit Digi24. Economistul Adrian Negrescu spune că este un răgaz, nu un motiv de sărbătoare.
Ce a decis S&P pentru ratingul României
S&P Global Ratings a confirmat ratingurile suverane pe termen lung și scurt, în valută și în monedă locală, la BBB-/A-3, potrivit DailyBusiness. Este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor.
Perspectiva negativă reflectă riscurile legate de consolidarea fiscală și de reducerea deficitelor externe. Agenția notează și că necesarul mare de finanțare externă și ponderea ridicată a nerezidenților în datoria publică fac România vulnerabilă la schimbări ale încrederii investitorilor.
Confirmarea se bazează pe așteptarea că România va forma un guvern care adoptă un cadru bugetar credibil pentru 2027-2028. S&P ar putea retrograda țara dacă formarea prelungită a guvernului, după destrămarea coaliției în mai, ar împiedica reducerea deficitului în 2027 și 2028. Perspectiva ar putea deveni stabilă dacă deficitele se reduc, cu un plan credibil și, posibil, un consens politic larg.
Estimările S&P în cifre
- Deficit bugetar: 6,25% din PIB în 2026, față de 7,9% în 2025 și 9,3% în 2024; 5,8% în 2027 și 5,0% în 2028
- Deficit de cont curent: 7,5% din PIB în 2026
- Economie: contracție de 0,5% în 2026, cu revenire la 2,25% în 2027
- Inflație (IAPC): medie de 8,3% în 2026
- Fonduri europene: blocajul legislativ costă 750 de milioane de euro din granturile RRF, din cauza legii salarizării
Avertismentul lui Negrescu despre evaluările din februarie.
Consultantul economic a declarat pentru Agerpres că ratingul este o gură de oxigen într-o mare de probleme și un cartonaș galben din partea investitorilor. Pentru el, problema principală nu este cea financiară, ci lipsa deciziei, a unui program de guvernare și a unei echipe care să confirme parcursul asumat în fața investitorilor.
🗞️ Citește și Acestea
Negrescu a spus că „nu este un moment în care să deschidem șampania” și a enumerat trei obiective: reducerea deficitului bugetar, reducerea cheltuielilor publice și a datoriei, plus atragerea fondurilor de coeziune disponibile până anul viitor.
Pe fondurile europene, S&P indică 31 de miliarde de euro alocate prin politica de coeziune, din care au fost atrase 11,3 miliarde, adică 36,5%. Negrescu avertizează că agențiile revin la București din februarie și că, fără un program coerent până atunci, scenariul unei retrogradări în categoria speculativă devine real.
Reacțiile lui Nicușor Dan și Ilie Bolojan
Președintele Nicușor Dan a transmis, într-o postare pe Facebook, că decizia confirmă România ca partener de încredere pentru investiții și că rezultatul aparține întregii societăți și politicilor de disciplină financiară. El a adăugat că nu este un moment de relaxare și că stabilitatea economică trebuie pusă înaintea mizelor politice.
Premierul interimar Ilie Bolojan a atribuit menținerea ratingului rezultatelor Guvernului și angajamentelor respectate, în pofida crizei politice, pe care a pus-o pe seama PSD, potrivit Economedia. Atribuirea crizei politice îi aparține premierului interimar.
De ce formarea Guvernului decide perspectiva ratingului
Raportul S&P leagă direct ratingul de calendarul politic, iar ratingul României la S&P depinde acum de formarea unui guvern. Agenția notează că nu s-a format niciun guvern de la căderea Guvernului Bolojan în mai și că Nicușor Dan a respins apelurile la alegeri anticipate. Pe 5 octombrie, președintele ține noi consultări la Cotroceni pentru desemnarea unui premier.
Din acest motiv, discuția despre rating nu mai este una strict financiară. Agenția precizează că alegerile anticipate rămân puțin probabile, deoarece România nu a organizat astfel de alegeri parlamentare în perioada postcomunistă. Sondajele indică, în opinia S&P, că doar AUR, cu aproximativ 20% din locurile din Parlament și aproape 40% în intențiile de vot, ar câștiga tangibil dintr-un scrutin anticipat. S&P avertizează că o fragmentare politică mai accentuată ar putea aduce derapaje fiscale legate de alegerile din 2028, de aproximativ 1,3% din PIB în medie istorică, ceea ce ar submina traiectoria de reducere a deficitului convenită cu autoritățile europene.
Același raport menționează și un sprijin pentru economie: zăcământul Neptun Deep, programat să intră în producție în primul trimestru din 2027, ar putea susține exporturile și conturile externe ale României, dar efectele se vor vedea pe parcursul mai multor ani.
Cele două lecturi, stabilitate pentru președinte și cartonaș galben pentru Negrescu, pornesc din același detaliu al raportului: ratingul a fost confirmat pe baza unui guvern care încă nu există.
