Ascultă articolul
Nu ai timp să citești? Ascultă versiunea audio.
Raportul Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT) din 2024 arată că anul electoral a adus riscuri serioase pentru procesul democratic din România, venite în special din partea Moscovei, potrivit Gandul.ro. Documentul, aprobat în perioada în care Ilie Bolojan era președinte interimar, subliniază că un candidat la alegerile prezidențiale ar fi beneficiat de o expunere mult mai mare decât ceilalți datorită unui tratament preferențial acordat de TikTok.
TikTok, acuzată de tratament preferențial pentru un candidat.
Potrivit raportului CSAT, platforma chineză TikTok nu l-a marcat pe un candidat drept politician, permițându-i să evite obligația de a marca materialele electorale cu codul unic de identificare atribuit de Autoritatea Electorală Permanentă. Această încălcare a legislației electorale a generat o vizibilitate semnificativ mai mare pentru candidatul respectiv.
🗞️ Citește și Acestea
„Vizibilitatea candidatului respectiv a crescut semnificativ în raport cu ceilalți candidați care au fost recunoscuți de algoritmii TikTok drept candidați la alegerile prezidențiale”, se arată în document. Conținutul promovat de ceilalți candidați a fost filtrat masiv, diminuând exponențial vizibilitatea acestora la nivelul utilizatorilor platformei.
Documentul mai precizează că TikTok nu a respectat Decizia Biroului Electoral Central, „contrar celor comunicate în mod oficial autorităților române”. CSAT a constatat că „rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia”.
Rusia, principalul actor ostil în perioada electorală.
Documentele prezentate în ședința CSAT arată că România, mai ales în contextul alegerilor, a devenit o țintă pentru acțiuni ostile din partea unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă. Scopul acestor acțiuni ar fi fost influențarea opiniei publice și slăbirea coeziunii sociale.
Raportul menționează că rețelele sociale au fost folosite intens de Rusia pentru a răspândi mesaje menite să influențeze opinia publică. În mod clar, documentul precizează că în perioada alegerilor a crescut interesul Moscovei de a influența modul în care românii văd realitatea politică.
Documentul mai arată că anul 2024 a fost unul special, cu alegeri organizate în foarte multe țări din lume. Acest lucru a făcut ca tentativele de manipulare și dezinformare să fie mai frecvente și mai intense, inclusiv în România.
Creșterea atacurilor cibernetice și amenințărilor hibride.
Raportul subliniază că în ultimii ani au crescut acțiunile unor grupuri care încearcă să atace sisteme informatice, să fure date sau să blocheze funcționarea unor servicii importante ale statului. Aceste activități sunt văzute ca un pericol direct pentru siguranța României.
CSAT a cerut instituțiilor responsabile de securitatea națională, organizarea alegerilor și aplicarea legii să facă verificări urgente și să clarifice impactul acestor situații asupra rezultatului final al alegerilor. Hotărârea CSAT din 28 noiembrie 2024 a fost trimisă autorităților de urgență pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședință.
Ce urmează: Desecretizarea completă a documentelor.
Nicușor Dan, care a participat la ședința CSAT în calitate de președinte interimar, a declarat că va desecretiza documentele legate de anularea alegerilor „în două-trei luni”. Primarul general al Capitalei susține că este nevoie de prezentarea tuturor elementelor legate de acest subiect pentru a reda încrederea românilor.
Raportul CSAT privind anularea alegerilor se află acum pe masa parlamentarilor pentru analiză. Analiștii politici consideră că aceste dezvăluiri vor avea un impact major asupra modului în care vor fi organizate alegerile viitoare și asupra măsurilor de siguranță implementate pentru protejarea procesului electoral.
